Regīna Razuma
| Regīna Razuma | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Regīna Vesere  |
| Născută | [1][2] Riga, Republica Sovietică Socialistă Letonă, URSS |
| Decedată | (71 de ani) |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Letonia |
| Ocupație | balerină actriță |
| Activitate | |
| Alma mater | Rīgas Horeogrāfijas skola[*] Q4313252[*] |
Modifică date / text  | |
Regīna Razuma (născută Regīna Vesere; n. , Riga, Republica Sovietică Socialistă Letonă, URSS – d. ) a fost o balerină și actriță de teatru și film letonă.[3]
Biografie
modificareRazuma s-a născut la 22 septembrie 1951 într-o familie numeroasă din orașul Riga ca a patra dintre cele șapte surori.[4][5] Tatăl ei, Aleksandrs Veseris, era inginer energetician și a deținut o funcție foarte înaltă în Ministerul Comunicațiilor, ocupându-se cu administrarea întregului sistem energetic al Letoniei. Mama ei, Dzidra Kalniņa, era o pianistă profesionistă, fiind fiica dirijorului Teodors Kalniņš(d) (1890–1962), care a condus Corul Radio din Letonia. Toate cele șapte fete au primit o educație muzicală în copilărie, iar unele au urmat o carieră artistică.[5] Sora ei cea mai mică, Liliana Vesere (căsătorită Siliņa), a fost și ea actriță, jucând în mai multe filme produse de Studioul Cinematografic din Riga.[6] Regīna a studiat la secția de coregrafie a Liceului de Muzică „Emīlas Dārziņas”(d) (1959–1961)[7] și apoi a urmat cursurile Școlii de Coregrafie din Riga(d), pe care le-a absolvit în 1968.[5]
După absolvirea școlii, Regīna Razuma a fost în perioada 1968–1974 balerină a Ansamblului de stat de cântece și dansuri Daile(d), singurul grup profesionist de dansuri populare din Letonia. A fost remarcată de cineaști și a început să joace în filme în 1971, interpretând un rol secundar în filmul Tauriņdeja al lui Oļģerts Dunkers(d), dar a devenit cunoscută doi ani mai târziu în rolul Austra Zīle din filmul Ceplis al lui Rolands Kalniņš(d).[5][6] În anul 1975 a abandonat cariera de balerină și s-a înscris pentru a urma cursuri de actorie.[6] A studiat la Studioul Național al Actorilor de Film(d) din cadrul Studioului Cinematografic din Riga (1975–1978), unde i-a avut ca profesori pe Rolands Kalniņš și Aina Matīsa, și apoi la secția de teatru a Facultății de Cultură și Arte a Conservatorului de Stat „Jāzeps Vītols” din Letonia(d) (1979–1982).[5][7] A făcut parte ca actriță din trupa Teatrului Academic de Stat(d) (azi Teatrul Dailes) din Riga (1980–1993), având primul ei rol major în piesa Freken Avsenius a lui Sven Ogord, pusă în scenă în 1981 de Jānis Vītoliņš, iar din toamna anului 1993 a fost cooptată în trupa Teatrului Nou din Riga (1993–2023),[5][6] debutând pentru acest ultim teatru în spectacolul cu piesa Madame de Sade(d) al lui Yukio Mishima, pus în scenă de regizorul Alvis Hermanis.[5]
A jucat peste 35 de roluri în filme realizate în Letonia și în alte țări, precum și în trei filme de televiziune.[6] După ce a interpretat rolul principal feminin Marija (Marian, iubita lui Robin Hood) în filmul Robina Huda bultas (1975) al regizorului rus Serghei Tarasov, a devenit cunoscută chiar și dincolo de granițele Letoniei și a primit roluri în filmele unor regizori de pe tot teritoriul URSS precum Apmaiņa (1977) al regizorului lituanian Raimondas Vabalas și Cetatea(d) (1978) al regizorului moldovean Vasile Pascaru. A colaborat din nou cu Rolands Kalniņš în filmul Akmeņainais ceļš (1983), ecranizarea romanului omonim din 1939 al lui Vilis Lācis, unde a interpretat-o pe Alise Līviņa, sora personajului principal Roberts Līviņš, iar un an mai târziu a jucat, potrivit opiniei ei, cel mai bun rol al carierei: Evelyn Ewers, un medic militar german, care a fost luată prizonieră la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și obligată să trateze un soldat sovietic într-o fermă din Estonia, în filmul estonian Reekviem (1984) al regizorului Olav Neuland. A apărut apoi în mai multe filme, printre care Būris (1993) al lui Anša Epner, în care a interpretat-o pe Edith, soția personajului principal, arhitectul Bērz, și Drosme nogalināt (1993) al debutanților Igors Linga și Aigars Grauba, în care a jucat rolul stripteuzei Sirsniņa, care își sărbătorește ultima apariție într-un club de noapte.[5]
Razuma a fost la începutul anilor 1970 modelul pentru mai multe tablouri ale artistei Maija Tabaka(d) (n. 1939), a cărei cea mai cunoscută lucrare este „Portretul Regīnei Razuma” (1973),[5] care a fost pierdut în Suedia.[8] Ea a fost căsătorită cu artistul grafic Uldi Razum, iar fiul lor, Rem Razum, este avocat, a lucrat în conducerea mai multor companii[4][6] și a jucat ocazional în filme.[6] A murit în 14 mai 2023, la vârsta de 71 de ani.[9][10]
Activitatea teatrală (selecție)
modificare- Jean Anouilh: Ciocârlia — cardinal
- Antonio Buero Vallejo: În întunericul arzător — Dona Pepita
- Anton Cehov: Pescărușul — Irina Arkadina
- Anton Cehov: Unchiul Vania — Marina
- Feodor Dostoievski: Idiotul — Lizaveta Prokofievna Epancina, mama Aglaiei
- Friedrich Dürrenmatt: Vizita bătrânei doamne — polițistul
- Mircea Eliade: Domnișoara Christina — Egor
- Nikolai Gogol: Revizorul — servitoarea
- Jarosław Iwaszkiewicz: Domnișoarele din Wilko — Jola
- Yukio Mishima: Madame de Sade(d) — contesa de Senfona
- Luigi Pirandello: Henric al IV-lea — marchiza Matilda Spina
- William Shakespeare: Regele Lear
- Stendhal: Despre dragoste — model
- Tom Stoppard: Arcadia — Hannah Jarvis
- Lev Tolstoi: Cadavrul viu — Anna Karenina
- Ivan Turgheniev: O lună la țară(d) — Lizaveta Bogdanova, guvernanta
- Oscar Wilde: Portretul lui Dorian Gray — lordul Henry „Harry” Wotton
- Tennessee Williams: Menajeria de sticlă — Amanda
Filmografie
modificare| An | Titlu | Rol | Observații |
|---|---|---|---|
| 1971 | Tauriņdeja | Soņa (rol secundar) | debutul cinematografic |
| 1973 | Ceplis | Austra Zīle | dublată de Lilita Ozoliņa(d) |
| 1974 | Pieskāriens | rol secundar | |
| 1974 | Piejūras klimats | Daina | |
| 1974 | Uzticamais draugs Sančo | stewardesa (rol secundar) | |
| 1975 | Robina Huda bultas | Marija | |
| 1976 | Stāsts par diviem kareivjiem (Повесть о двух солдатах) |
rol secundar | Uzbekfilm/За игрални филм (Bulgaria) |
| 1976 | Tāda viņa, spēle, ir (Такая она, игра) |
Inga | Studioul A. Dovjenko |
| 1977 | Apmaiņa (Mainai) |
Stase | Studioul de Film Lituanian |
| 1978 | Cietoksnis (Cetatea(d)) |
Amālija fon Ērliha | Moldova-Film |
| 1979 | Akvanauti (Акванавты) |
tehniciana Ellija | Studioul M. Gorki |
| 1979 | Nepabeigtās vakariņas | Charlotte Palmgren | film TV |
| 1979 | Gaidiet „Džonu Graftonu” | rol secundar | |
| 1980 | Trīs dienas pārdomām | favorita lui Lingermaņ, rol secundar | film TV |
| 1981 | Atcerēties vai aizmirst | Kretova | |
| 1981 | Tiesības uz šāvienu (Право на выстрел) |
anchetatoarea | Studioul M. Gorki |
| 1982 | „Butterfly” atgriešanās (Возвращение Баттерфляй) |
sora Solomiei Krușelnițkaia(d), rol secundar (nemenționat) |
Studioul A. Dovjenko |
| 1982 | Tarāns | rol secundar | |
| 1983 | Noslēgtais aplis (Suletud ring) |
Brigita | Tallinnfilm |
| 1983 | Akmeņainais ceļš | Alise | |
| 1983 | Lurihs (Lurich) |
Anna | Tallinnfilm |
| 1983 | Lidojums pāri Atlantijas okeānam (Skrydis per Atlantą) |
rol secundar (nemenționat) | Studioul de Film Lituanian |
| 1984 | Vilku likumu laikos (Hundiseaduse aegu) |
Līza Pezentaka | Tallinnfilm |
| 1984 | Rekviēms (Reekviem) |
Evelīna Eversa | Tallinnfilm |
| 1984 | Vecā brīnumdara pasakas (Сказки старого волшебника) |
Zâna cea bună | Studioul de film Odesa |
| 1985 | Banda (Bande) | Eloīza | Tallinnfilm |
| 1985 | Svešs gadījums | Žeņa | film TV |
| 1986 | Pēdējā reportāža | Birgita | film TV |
| 1987 | Apstākļu sakritība | soția lui Janson | |
| 1988 | Nāru sēkļi (Näkimadalad) | Matilde | Tallinnfilm, miniserial TV |
| 1989 | Nepamet (Не покидай...) |
Otīlija | Belarusfilm |
| 1989 | Dzīvīte | doamna Stankēvič | film TV |
| 1989 | Tapers | Janīna | |
| 1990 | Dvēseles aizvējā | soția lui Strepetov | studioul „AL KO” |
| 1991 | Suns, kas mācēja dziedāt | Ingrida Kenona | studioul „AL KO" asociația de creație Ekran (Rusia) |
| 1991 | Depresija | soția lui Raus | studioul Dekrim |
| 1992 | Šopēna noktirne (Ноктюрн Шопена) |
rol secundar | Rusia/SUA |
| 1993 | Būris | soția lui Raus | studioul „AVE" |
| 1993 | Drosme nogalināt | Sirsniņa | „Starp Eiropu un Honkongu” |
| 1999 | Kaķis krīt uz četrām kājām (Kass kukub käppadele) |
Regina | Exitfilm (Estonia) |
| 1999 | Kāzas | soacra | studioul „Kaupo” |
| 2000 | Pa ceļam aizejot | Vera | studioul „Kaupo” |
| 2001 | Klupiens | Alise | studioul „F.O.R.M.A” |
| 2002 | Kamenska-2, ep. 4 (Каменская-2) |
secretara lui Knepke | serial TV (Rusia) |
| 2004 | Es mīlu jūsu meitu! | mama miresei | studioul „Mēmais šovs" |
| 2007 | Rūgtais vīns | Regīna | studioul „Platforma" |
| 2008 | Amatieris | mama lui Viktor | film produs de Red Cats Film Studio |
| 2013-2014 | Eņģeļu iela 9. Pelnrušķītes mantojums | Dagnija Celmiņa | serial TV (Letonia) |
| 2018 | Homo novus | doamna Melmaņa | Film Angels Productions |
| 2022 | Ārčijs un Nellija, jeb kā uzlabot dzīves kvalitāti un nodzīvot līdz 100 gadiem[11] | Nellija | White Picture |
Premii și nominalizări
modificarePremii câștigate
modificare- 2007 — Premiul „Lielais Kristaps(d)” — pentru rolul din filmul Rūgtais vīns(d) regizat de Rolands Kalniņš(d)[6][12][13]
- 2009 — Premiul „Spēlmaņu nakts(d)” pentru cea mai bună actriță de teatru în rol secundar pentru rolurile Dorota din piesa Sala (r. M. Ķimele) și Anita Burtānes din piesa Bračkas (r. R. Vaivars)[6][12]
- 2020 — Premiul „Lilita Bērziņa”[12]
Nominalizări
modificare- 1996 — nominalizare la Premiul „Spēlmaņu nakts(d)” pentru cea mai bună actriță de teatru în rol secundar pentru rolul Arkadina din piesa Pescărușul de Cehov (r. A. Hermanis)[12]
- 2009 — nominalizare la Premiul „Lielais Kristaps(d)” — pentru rolul din filmul Amatieris(d) regizat de Jānis Nords[12][13]
Note
modificare- ^ „Regīna Razuma”, Internet Movie Database, accesat în
- ^ Regīna Razuma, Česko-Slovenská filmová databáze
- ^ „Откровения каскадёра. Мы умирали по воле режиссёров”. ЛитРес (în rusă). .
- ^ a b Elita Dombrava (). „Regīnu Razumu profesija atbrīvo no bailēm”. TVnet.lv (în letonă). Arhivat din original la .
- ^ a b c d e f g h i Kristīne Matīsa, Regīna Razuma, Nacionālais Kino centrs (Filmas.lv), accesat în
- ^ a b c d e f g h i Ilze Pētersone (), „Noslēpumainību speciāli neradu. Aktrises Regīnas Razumas dzīve kā romāns”, Ziņu portāls Latvijai (LA.LV), accesat în
- ^ a b „Regīna Razuma (1951–2023) – Izglitiba”, Jaunais Rīgas teātris, accesat în [nefuncțională – arhivă]
- ^ Agneta Niedra (). „Vilinoši noslēpumaina. Intervija ar izcilo kinozvaigzni Regīnu Razumu”. puaro.lv. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Татьяна Тимука (). „Ушла из жизни актриса Регина Разума”. Аргументы недели (în rusă). Accesat în .
- ^ Ieva Puķe (). „Mūžībā devusies aktrise Regīna Razuma”. Latvijas Radio un Latvijas Televīzijas portāla (în letonă).
- ^ „Kā uzlabot dzīves kvalitāti un nodzīvot līdz 100 gadiem – seriālu «Ārčijs un Nellija» pirmizrādīs gada nogalē”, Latvijas Radio un Latvijas Televīzijas portāla, , accesat în
- ^ a b c d e „Regīna Razuma (1951–2023) – Apbalvojumi”, Jaunais Rīgas teātris, accesat în [nefuncțională – arhivă]
- ^ a b „Regina Razuma – Awards”, IMDb, accesat în