Wikipedia

Conflictul din Nagorno-Karabah

Acest articol se referă la conflictul aflat in desfășurare între Armenia și Azerbaidjan, asupra regiunii Nagorno-Karabakh. Pentru războiul ce a avut loc între anii 1988-1994, vedeți Războiul din Nagorno-Karabah.
Conflictul din Nagorno-Karabah
Parte din Conflicte post-sovietice Modificați la Wikidata

Informații generale
Perioadă1988–1994 (Războiul din Nagorno-Karabah)
1994–2020 (violențe sporadice, în special în apropierea frontierei)
2020 (Al Doilea Război din Nagorno-Karabah
2020-2023 (violențe sporadice)
2023 (Ofensiva azeră în Nagorno-Karabakh din 2023)
LocCaucazul de Sud
Casus belliKarabah
Armenian-occupied territories surrounding Nagorno-Karabakh[*][[Armenian-occupied territories surrounding Nagorno-Karabakh (territories around Nagorno-Karabakh that Armenia occupied during the First Nagorno-Karabakh war)|​]]  Modificați la Wikidata
Beligeranți
 Nagorno-Karabah

 Armenia

 Azerbaidjan
  • Forțele armate azere
    • Sprijinite de:
     Turcia[1][2][3]
    Conducători
    În prezent:
    Republica Nagorno-Karabah Bako Sahakyan (President of NKR)
    Republica Nagorno-Karabah Movses Hakobyan (Ministrul apărării din NKR)
    Armenia Serzh Sargsyan (Președintele Armeniei, Comandant Suprem)
    Armenia Seyran Ohanyan (Ministrul apărării din Armenia)
    Armenia Yuri Khatchaturov (Șeful Marelui Stat Major din Armenia)    		În prezent:
    Azerbaidjan Ilham Aliyev (Președintele Azerbaidjanului, Comandant Suprem)
    Azerbaidjan Zakir Hasanov (Ministrul apărării din Azerbaidjan)
    Azerbaidjan Najmaddin Sadigov (Șeful Marelui Stat Major din Azerbaidjan)
    Modifică date / text Consultați documentația formatului

    Conflictul din Nagorno-Karabah se referă la confruntările militare aflate în desfășurare între etnicii azeri și cei armeni. Aceste confruntări au loc în regiunea Nagorno-Karabah din Caucaz. Conflictul a evoluat ca urmare a Războiului din Nagorno-Karabah din anii 1988-1994. Deși războiul s-a încheiat prin decizia oficială de încetare a focului, tensiunile și disputele din regiune au continuat.

    Premise modificare

    Articole principale: Istoria regiunii Nagorno-Karabakh și Războiul armeano-azer.

    Conflictele dintre Armenia și Azerbaijan modificare

    Războiul de independență al Arțahului modificare

    La data de 13 februarie 1988 au avut loc demonstrații la Stepanakert cu scopul ca Regiunea Autonomă Nagorno-Karabakh să se unească cu Armenia.

    Odată cu căderea Uniunii Sovietice, au început acțiuniile militare dintre Armenia și Azerbaijan. Războiul s-a terminat cu victoria Armeniei și extinderea noii republici Arțah. Un armistițiu s-a făcut între cele două tabere la date de 12 mai 1994.

    După 1994 modificare

    Deși armistițiul era în efect, cele două țari au reînceput ostilitățile la 2 aprilie 2016. Cel puțin 30 de soldați au murit și alți 35 au fost răniți.

    Al doilea Război din Nagorno-Karabakh modificare

    La 27 octombrie 2020, un al doilea război a izbucnit în Nagorno-Karabakh, unde ambele tabere au avut pierderi semnificative.

    Azerbaijan a făcut progrese semnificative, recucerind teritorile ce înconjurau Nagorno-Karabakh

    Războiul s-a terminat la 10 noiembrie 2020, cu un alt armistițiu cu asistența Rusiei. Armistițiul consta în cedarea teritorilor ce nu aparțineau fostei Regiuni Autonome Nagorno-Karabakh dar și teritorile cucerite din această regiune.

    Blocada Republicii Arțah modificare

     
    Magazine goale în Stepanakert în timpul blocadei Republicii Arțah

    Blocada a început pe 12 decembrie 2022, când azerii au blocat singura autostradă care leagă republica nerecunoscută Arțah de Armenia în zona intersecției Șuși-Karin. Ultima zonă este situată în zona de responsabilitate a misiunii de menținere a păcii a Ministerului Apărării al Federației Ruse. Azerbaijanul listează blocatorii drept activiști de mediu.

    Ofensiva Azerbaidjanului din 2023 modificare

    La 19 septembrie 2023, încălcând condițiile de încetare a focului din 2020,[4][5] Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară în Nagorno-Karabah.[6][7][8][9] La o zi după începerea ofensivei, pe 20 septembrie, s-a ajuns la un acord privind stabilirea unei încetări complete a ostilităților în Nagorno-Karabah, prin medierea comandamentului rus de menținere a păcii.[10] Azerbaidjanul a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității armene din Arțah pe 21 septembrie la Ievlah, iar o altă întâlnire va avea loc luna următoare.[11][12]

    Conform unui decret emis la 28 septembrie 2023 de către Samvel Șahramanyan, președintele Arțahului, acest stat va înceta să mai existe după 1 ianuarie 2024.[13]

    Note modificare

    1. ^ en „'Nagorno-Karabah este și problema Turciei,' spune Erdoğan”. Today's Zaman. . Arhivat din original la . Accesat în . ...Erdoğan a reamintit că sprijinul necondiționat acordat Azerbaidjanului... 
    2. ^ Özden Zeynep Oktav (). Turcia în secolul al XXI-lea: Problema unei noi politici externe (engleză Turkey in the 21st Century: Quest for a New Foreign Policy). Ashgate Publishing. p. 126. ISBN 9781409476559. ...sprijinul Turciei acordat Azerbaidjanului în conflictul din Nagorno-Karabah... 
    3. ^ Flanagan, Stephen J.; Brannen, Samuel (). Schimbarea rapidă a Turciei: implicații asupra relațiilor S.U.A.-Turcia (engleză Turkey's Shifting Dynamics: Implications for U.S.-Turkey Relations). Washington, DC: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. p. 17. ISBN 9780892065363. Granița turco-armeană este închisă din 1994, din cauza sprijinului acordat Azerbaidjanului, de către Turcia, în conflictul din Nagorno-Karabah. 
    4. ^ „Armenia, Azerbaijan: Baku Launches Military Operation In Nagorno-Karabakh”. Stratfor. . Arhivat din original la . Accesat în . ...the Russian peacekeeping contingent is incapable of preventing Azerbaijan's seizure of the region, despite this being a clear violation of the November 2020 ceasefire brokered by Russia that ended the last war. 
    5. ^ „Joint statement on Azerbaijan's attack on Nagorno-Karabakh | Communiqués | Documents | DSCA | Delegations | European Parliament”. www.europarl.europa.eu (în engleză). Accesat în . We condemn in the strongest terms today's pre-planned and unjustified attack of Azerbaijan against Nagorno-Karabakh...We recall that the attack takes place in the context of a major humanitarian crisis in Nagorno-Karabakh, following Azerbaijan's blockade of the Lachin Corridor for the past nine months, in violation of Baku's commitments under the ceasefire statement of 9 November 2020 and of the legally binding orders of the International Court of Justice. Humanitarian access to Nagorno-Karabakh needs to be fully and permanently restored. 
    6. ^ „Azerbaijan Launches Offensive in Breakaway Nagorno-Karabakh, Children Among Casualties”. Radiofreeeurope/Radioliberty. 
    7. ^ „Azerbaijani forces strike Armenian-controlled Karabakh, raising risk of new Caucasus war”. Reuters. . 
    8. ^ „Azerbaijan launches attack in Nagorno-Karabakh, announces 'evacuation' of Armenian population”. . 
    9. ^ „Live updates | Stepanakert under fire as Azerbaijan launches assault on Nagorno-Karabakh”. OC Media (în engleză). . Accesat în . 
    10. ^ „Russian-mediated ceasefire announced in Nagorno-Karabakh”. Armenpress. 
    11. ^ „Ethnic Armenians accept Russia ceasefire plan after Azerbaijan offensive in Nagorno-Karabakh”. CNN (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
    12. ^ „BREAKING: Stepanakert to disband army in ceasefire deal”. CIVILNET. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    13. ^ „Глава Нагорного Карабаха подписал указ о прекращении существования республики”. Коммерсантъ (în rusă). . Accesat în . 
    Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Conflictul_din_Nagorno-Karabah&oldid=16181525