Alecu Ivan Ghilia
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Alecu Ivan Ghilia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Alexandru Ivan  |
| Născut | [1] Șendriceni, Botoșani, România |
| Decedat | (93 de ani)[2] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scriitor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Modifică date / text  | |
Alecu Ivan Ghilia, născut Alexandru Ivan, (n. , Șendriceni, Botoșani, România – d. ) a fost un scriitor și publicist român. A scris romane, povestiri și poezii.
Biografie
modificareS-a născut la 1 martie 1930 în comuna Șendriceni din județul Botoșani, ca fiu al soților Vasile și Saveta Ivan, și s-a numit inițial Alexandru Ivan.[3]
A urmat cursurile Academiei de Belle-Arte din Iași (1948-1950) și apoi pe cele ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1950-1953). A lucrat ca redactor la Contemporanul, Gazeta literară, Luminița (redactor-șef), redactor-șef la redacția de scenarii a Studioului Cinematografic București (1967-1969).
A fost căsătorit și a locuit pe str. Ștefan Furtună nr. 130 din București.[4] A avut, împreună cu soția sa, Aurelia, o fiică numită Liana Ivan, care s-a născut la 27 iunie 1962 în București.[4] În septembrie 1972 a solicitat schimbarea numelui său de familie și a prenumelui din Alexandru Ivan în acela de Alecu Ivan-Ghilia.[3] Patru ani mai târziu, în decembrie 1976, a solicitat schimbarea numelui de familie al copilului său, Liana Ivan, din Ivan în acela de Ivan-Ghilia.[4]
Opera
modificareRomane
modificare- Cuscrii (ESPLA, 1958; reeditat de Ed. Tineretului, 1968)
- Ieșirea din Apocalips (Ed. Tineretului, 1960)
- Îngeri biciuiți (Ed. pentru literatură, 1967)
- Asediul (Ed. Militară, 1969)
- Appassionata (Ed. Albatros, București, 1971)
- Recviem pentru cei vii (Ed. Cartea Românească, București, 1972)
- Vremea demonilor (Ed. Eminescu, București, 1974)
- Nopțile Negostinei (Ed. Eminescu, București, 1976)
- Dragostea câinelui de pază (Ed. Cartea Românească, București, 1978)
- Un Oscar pentru Ana (Ed. Cartea Românească, București, 1982)
- Întoarcerea bărbaților (Ed. Eminescu, București, 1991)
- Piramida (Ed. Eminescu, București, 1995) - 2 vol.
- Moștenirea mătușii Tamara (Ed. Junimea, Iași, 2006)
Nuvele, povestiri și schițe
modificare- Frații Huțulea (ESPLA, 1955)
- Asaltul timpului (Ed. pentru literatură, 1961)
- Povestiri (Ed. Tineretului, 1964)
- Un joc nevinovat (Ed. Tineretului, 1967)
- Secol nervos (Ed. pentru literatură, 1969)
- Lumina din adâncuri (Ed. Cartea Românească, București, 1988)
Volume de reportaje
modificare- Cântece de drumeție (ESPLA, 1958)
- Scrisori din Bărăgan (ESPLA, 1959)
- Insula speranței (Ed. pentru literatură, 1963)
- Iubirea mea dintâi... și trei poezii inedite de Nichita Stănescu (Ed. pentru turism, 1973)
Eseu
modificare- De veghe la moarta mea. Roman-confesiune despre evenimentele din decembrie 1989 (Ed. Cartea Românească, București, 1998)
Poezii
modificare- Drumuri, drumuri… (1954)
- Ploi de lumină (Ed. Eminescu, București, 1974)
- Poeme de regăsire (Ed. Eminescu, București, 1980)
- Poeme crepusculare (Ed. AXA, Botoșani, 2002)
Scenarist
modificare- Mîndrie (1961) - dialoguri, împreună cu Marius Teodorescu; regizor: Marius Teodorescu
- O dragoste lungă de o seară (1963) - regizor: Horea Popescu
- Sărutul (1964) - regizor: Lucian Bratu - după romanul Ieșirea din Apocalis (1960)
- Războiul domnițelor (1969) - regizor: Virgil Calotescu
- Mînia (1978) - regizor: Mircea Veroiu
- La Vorona, acolo unde se nasc Sărbătorile (1983) - documentar; regizor: Ion Filip
Premii
modificare- Premiul Academiei Române (1958) - pentru romanul Cuscrii
- 2 premii ale Asociației Scriitorilor din București (1972 – Recviem pentru cei vii; 1978 – Dragostea câinelui de pază)
- Premiul Național de Proză Mihai Eminescu
- Premiul Special și Marele Trofeu acordat de Asociația pentru pace a religiilor din România
- The Special Book Award -1995- in apreciation of his distinguished contribution to creative writing as author of the book Piramida, Washington D.C.
Distincții
modificare- Medalia Muncii (12 august 1959) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”[5]
- Ordinul „Meritul Cultural” clasa a V-a (25 decembrie 1967) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii”[6]
Note
modificare- ^ Alecu Ivan Ghilia, AaRC
- ^ „Alecu Ivan Ghilia”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b „Publicații și anunțuri. Schimbări de nume”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VIII, nr. 267, Partea a III-a, sâmbătă 30 septembrie 1972, p. 1812.
- ^ a b c „Publicații și anunțuri. Schimbări de nume”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XII, nr. 214, Partea a III-a, luni 20 decembrie 1976, p. 8.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 209.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1132 din 25 decembrie 1967 privind conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 2, Partea I, sâmbătă 6 ianuarie 1968, p. 24.