Alexandru Nicolescu

mitropolit român
Alexandru Nicolescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Tulgheș, Harghita, România Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani) Modificați la Wikidata
Blaj, Alba, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Delegat titular la
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Alexandru Nicolescu (n. 8 iulie 1882, Tulgheș, comitatul Ciuc – d. 5 iunie 1941, Blaj) a fost un arhiepiscop și mitropolit român, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma între anii 1936-1941.

Originea și studiile

modificare

Alexandru Nicolescu s-a născut la Tulgheș, în comitatul Ciuc, în prezent județul Harghita, la 8 iulie 1882.[1]

A studiat la Reghin, Blaj, iar în anii 1898 - 1904 a studiat la Roma, la Colegiul de Propaganda Fide, unde și-a luat doctoratul în teologie și filosofie. A revenit la Blaj, după care, a fost trimis misionar în America de Nord. A fost profesor de teologie morală la Academia Teologică din Blaj, precum și canonic în Capitulul arhieparhial.[1]

În timpul Primului Război Mondial a refuzat să semneze „Declarația de loialitate față de Austro-Ungaria, pentru care a fost considerat de autorități trădător.[1]

La 1 decembrie 1918 a fost delegat din partea plășii Aiud în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România.[2]:p. 77[3]

În 1919 a fost trimis misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris, cu această ocazie, a avut contribuții majore la trasarea actualelor frontiere din vest ale României, cunoscând bine engleza, franceza și italiana.[4]

La Congresul Catolic Internațional de la Washington, desfășurat în 1923, în prezența a 105 episcopi, patru cardinali și foarte mulți preoți, a vorbit entuziast despre români și Biserica Greco-Catolică, tipărind și un număr însemnat de broșuri de propagandă în limba engleză. De asemenea, un timp a activat în funcția de consilier ecleziastic pe lângă Legația Română din Roma.

Boala, declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în august 1939, precum și pierderea Ardealului de Nord, în vara lui 1940, i-au grăbit sfârșitul vieții.[5] A decedat la 5 iunie 1941 (era joia dinaintea Rusaliilor), cu puțin înainte de declanșarea Războiului din Răsărit, la 22 iunie.[6]

Episcop de Lugoj

modificare

În 1922 a fost ales episcop de Lugoj. Ca senator de drept, a apărat cu curaj drepturile Bisericii Române Unite și principiile moralei creștine. A dispus, la indicațiile și pe cheltuiala sa, înfrumusețarea Catedralei Pogorârea Sfântului Spirit din Lugoj, cu o lucrare monumentală a pictorului Virgil Simonescu.[5]

Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma

modificare

Ca urmare, a decesului mitropolitului Vasile Suciu, episcopul Alexandru Nicolescu a fost ales mitropolit al Bisericii Române Unite, cu sediul la Blaj, în sinodul electoral din 7 mai 1935, clasându-se pe primul loc, cu 48 de voturi.[5] Iuliu Hossu, episcopul de Cluj-Gherla, 27 voturi; Valeriu Traian Frențiu, episcopul de Oradea, 12 voturi și Alexandru Rusu, episcopul Maramureșului, 10 voturi. După numirea și confirmarea, la 6 septembrie 1935, Alexandru Nicolescu a fost înscăunat la Blaj. A fost instalat la 19 aprilie 1936, în funcția de mitropolit.[5]

Membru în Consiliul de Coroană

modificare

Începând cu 20 august 1940 a fost membru în Consiliul de Coroană. Când a fost chemat, în calitate de membru al Consiliului de Coroană, în problema Dictatului de la Viena, a refuzat să semneze cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria horthystă.[4]

Ctitorii

modificare

În anul 1936, a sfințit Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș, cunoscută și sub numele de Catedrala Mică, principala sa ctitorie. De asemenea, în timpul păstoririi sale a fost ridicată Biserica Buna Vestire din Brașov, pe care a sfințit-o în 1936.[necesită citare]

Cărți și broșuri
  • Adevăruri eterne. Meditații, predici, conferințe, cuvântări ocazionale, Blaj, 1915, IV + 235 pagini;
  • Teologia Morală, Vol. I. Principii, Blaj 1918, VIII+504 pagini;
  • Dumnezeu în natură, Lugoj 1923, 42 pagini;
  • Natura, Lugoj, 1925, 72 pagini;
  • Stropi de rouă, Povețe sufletești date cu prilejul ss. exerciții spirituale de Dr. Alexandru Nicolescu, episcopul Lugojului..., Lugoj, 1929, 232 pagini;
  • Familia, Lugoj, 1934, 67 pagini;
  • Sfinții și animalele, Blaj, 1939, 71 pagini
Alte studii și articole

A publicat alte peste 200 de studii și articole în:

  • "Unirea" (de la Blaj),
  • "Cultura Creștină" (de la Blaj),
  • "Răvașul" (de la Cluj),
  • "Sionul Românesc" (de la Lugoj),
  • "Observatorul" (de la Beiuș).
Traduceri
  • Predicile de advent ale lui Bourdaloue, traduse din originalul francez, Blaj, 1920, 288 pagini;
  • Bruno Vercruysse, Noi meditații și practice pe toate zilele anului (prelucrate din nou de Ioan Baptista Lohmann), Lugoj, 1927, 648 pagini.
  1. ^ a b c Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 13.
  2. ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  3. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  4. ^ a b Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 13.
  5. ^ a b c d Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 13.
  6. ^ Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 14.

Bibliografie

modificare



Episcopii Bisericii Române Unite cu Roma
Făgăraș-Alba Iulia Arhiepiscopi majori Lucian Mureșan
Mitropoliți Alexandru Sterca-Șuluțiu  · Ioan Vancea  · Victor Mihaly de Apșa  · Vasile Suciu  · Alexandru Nicolescu  · Alexandru Rusu  · Alexandru Todea  · Lucian Mureșan
Episcopi Atanasie Anghel  · Ioan Giurgiu Patachi  · Ioan Inocențiu Micu Klein  · Petru Pavel Aron  · Atanasie Rednic  · Grigore Maior  · Ioan Bob  · Ioan Lemeni  · Alexandru Sterca-Șuluțiu
Episcopi auxiliari Vasile Aftenie  · Tit Liviu Chinezu  · Mihai Frățilă  · Claudiu Lucian Pop
Oradea Mare Episcopi Meletie Covaci  · Moise Dragoș  · Ignatie Darabant  · Samuil Vulcan  · Vasile Erdeli  · Iosif Pop Silaghi  · Ioan Olteanu  · Mihail Pavel  · Demetriu Radu  · Valeriu Traian Frențiu  · Vasile Hossu  · Virgil Bercea
Episcop auxiliar Ioan Suciu
Cluj-Gherla Episcopi Ioan Alexi  · Ioan Vancea  · Mihail Pavel  · Ioan Sabo  · Vasile Hossu  · Iuliu Hossu  · George Guțiu  · Florentin Crihălmeanu  · Claudiu Lucian Pop
Episcop auxiliar Ioan Cherteș
Lugoj Episcopi Alexandru Dobra  · Ioan Olteanu  · Victor Mihaly de Apșa  · Demetriu Radu  · Vasile Hossu  · Valeriu Traian Frențiu  · Alexandru Nicolescu  · Ioan Bălan  · Ioan Ploscaru  · Alexandru Mesian
Maramureș Episcopi Alexandru Rusu  · Ioan Dragomir  · Lucian Mureșan  · Ioan Șișeștean  · Vasile Bizău