Ștefăniță Lupu (n. 1641, Iași, Moldova – d. , Tighina, Imperiul Otoman) a fost domn al Moldovei între 1 decembrie 1659 și 29 septembrie 1661.

Ștefăniță Lupu

Domn al Moldovei
Date personale
Născut1641[3] Modificați la Wikidata
Iași, Moldova Modificați la Wikidata
Decedat (20 de ani) Modificați la Wikidata
Tighina, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (pestă) Modificați la Wikidata
PărințiVasile Lupu
Ecaterina Cercheza Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Domn al Moldovei (1x)
Domnie1 decembrie 1659 – ianuarie 1661[1]
PredecesorConstantin Șerban
SuccesorConstantin Șerban
Domn al Moldovei (2x)
Domnie27 februarie[2] – 29 septembrie 1661
PredecesorConstantin Șerban
SuccesorEustatie Dabija
Portretul lui Ștefăniță Lupu

A fost fiul lui Vasile Lupu și la vârsta de numai 18 ani a fost numit domn în locul lui Gheorghe Ghica, la insistențele și rugămințile tatălui său aflat la Constantinopol. Domnia sa a fost tulburată de Constantin Șerban din Țara Românească, precum și de turci și tătari, care aduceau pretendenți la tron. După aceste încercări, a urmat o ciumă și apoi o foamete cumplită, astfel încât oamenii mâncau și papură măcinată în loc de pâine. Din acest motiv a mai fost numit și Papură Vodă.

S-a îmbolnăvit și a murit la Tighina, unde s-a dus ca să-i ajute pe turci și tătari să construiască cetăți de apărare împotriva cazacilor.[necesită citare]

Papură vodă

modificare

Originea poreclei

modificare

Sorgintea acestei porecle o aflăm din surse istorice[care?] care spun că domnul Moldovei, Vasile Lupu, și Ecaterina Doamna au avut un fiu, pe Ștefăniță, născut la 1641, care la numai 12 ani a fost întemnițat în fortăreața de la Buciulești-Bistrița, împreună cu mama și sora sa Ruxandra, după ce logofătul Gheorghe Ștefan l-a detronat pe domnitor.

După 5 ani de captivitate, Ștefăniță a fost eliberat, iar Poarta Otomană l-a numit în 1659 voievod pe tronul Moldovei; era firav la trup din cauza îndelungatei detenții, însă cu mintea ageră, făcând față răspunderilor ce-i reveneau pentru refacerea Moldovei, bântuită de secetă. Dar atât de cumplită a fost calamitatea, încât populația ajunsese să se hrănească cu pâine din coajă de copac și din papură, de unde i s-a tras tânărului domnitor porecla de Papură vodă.

Ștefăniță s-a dovedit însă un bun apărător al intereselor Țării Moldovei, întărind relațiile cu vecinii, în special cu Țara Românească, a dezvoltat comerțul și economia, i-a scutit pe țărani de biruri. Stârnind nemulțumirea boierilor, la numai doi ani de domnie a fost găsit ucis de mâna uneltitorilor.[necesită citare]

  1. ^ Istoria militară a poporului român. Editura Militară. . p. 292. Accesat în . 
  2. ^ Istoria românilor. Academia Română Secția de Științe Istorice și Arheologie. . p. 171. ISBN 978-973-45-0427-5. Accesat în . 
  3. ^ Ștefan, opac.vatlib.it 

Bibliografie

modificare
  • Revista Lumea Satului, NR.6, 16-31 MARTIE 2007

Legături externe

modificare
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Constantin Șerban
 
Domn al Moldovei

16591661
Succesor:
Constantin Șerban
Predecesor:
Constantin Șerban
 
Domn al Moldovei

1661
Succesor:
Eustatie Dabija