Ștefăniță Lupu
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Ștefăniță Lupu (n. 1641, Iași, Moldova – d. , Tighina, Imperiul Otoman) a fost domn al Moldovei între 1 decembrie 1659 și 29 septembrie 1661.
| Ștefăniță Lupu | |
 Domn al Moldovei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1641[3]  Iași, Moldova |
| Decedat | (20 de ani) Tighina, Imperiul Otoman |
| Cauza decesului | cauze naturale (pestă) |
| Părinți | Vasile Lupu Ecaterina Cercheza |
| Limbi vorbite | limba română |
| Apartenență nobiliară | |
 Domn al Moldovei (1x) | |
| Domnie | 1 decembrie 1659 – ianuarie 1661[1] |
| Predecesor | Constantin Șerban |
| Succesor | Constantin Șerban |
| Domn al Moldovei (2x) | |
| Domnie | 27 februarie[2] – 29 septembrie 1661 |
| Predecesor | Constantin Șerban |
| Succesor | Eustatie Dabija |
Modifică date / text  | |
A fost fiul lui Vasile Lupu și la vârsta de numai 18 ani a fost numit domn în locul lui Gheorghe Ghica, la insistențele și rugămințile tatălui său aflat la Constantinopol. Domnia sa a fost tulburată de Constantin Șerban din Țara Românească, precum și de turci și tătari, care aduceau pretendenți la tron. După aceste încercări, a urmat o ciumă și apoi o foamete cumplită, astfel încât oamenii mâncau și papură măcinată în loc de pâine. Din acest motiv a mai fost numit și Papură Vodă.
S-a îmbolnăvit și a murit la Tighina, unde s-a dus ca să-i ajute pe turci și tătari să construiască cetăți de apărare împotriva cazacilor.[necesită citare]
Papură vodă
modificareOriginea poreclei
modificareSorgintea acestei porecle o aflăm din surse istorice[care?] care spun că domnul Moldovei, Vasile Lupu, și Ecaterina Doamna au avut un fiu, pe Ștefăniță, născut la 1641, care la numai 12 ani a fost întemnițat în fortăreața de la Buciulești-Bistrița, împreună cu mama și sora sa Ruxandra, după ce logofătul Gheorghe Ștefan l-a detronat pe domnitor.
După 5 ani de captivitate, Ștefăniță a fost eliberat, iar Poarta Otomană l-a numit în 1659 voievod pe tronul Moldovei; era firav la trup din cauza îndelungatei detenții, însă cu mintea ageră, făcând față răspunderilor ce-i reveneau pentru refacerea Moldovei, bântuită de secetă. Dar atât de cumplită a fost calamitatea, încât populația ajunsese să se hrănească cu pâine din coajă de copac și din papură, de unde i s-a tras tânărului domnitor porecla de Papură vodă.
Ștefăniță s-a dovedit însă un bun apărător al intereselor Țării Moldovei, întărind relațiile cu vecinii, în special cu Țara Românească, a dezvoltat comerțul și economia, i-a scutit pe țărani de biruri. Stârnind nemulțumirea boierilor, la numai doi ani de domnie a fost găsit ucis de mâna uneltitorilor.[necesită citare]
Note
modificare- ^ Istoria militară a poporului român. Editura Militară. . p. 292. Accesat în .
- ^ Istoria românilor. Academia Română Secția de Științe Istorice și Arheologie. . p. 171. ISBN 978-973-45-0427-5. Accesat în .
- ^ Ștefan, opac.vatlib.it
Bibliografie
modificare- Revista Lumea Satului, NR.6, 16-31 MARTIE 2007
Legături externe
modificare- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
| Predecesor: Constantin Șerban |
1659 – 1661 |
Succesor: Constantin Șerban |
| Predecesor: Constantin Șerban |
1661 |
Succesor: Eustatie Dabija |