Ștefan Catargiu

Ștefan Catargiu
Date personale
Născut	1789 Moldova
Decedat	2 septembrie 1866 (77 de ani) România
Părinți	Constantin|Apostol Catargiu, steward of Moldavia[*][[Constantin|Apostol Catargiu, steward of Moldavia (Bef 1765 - Bef 1814)|​]] Elisabeta Safta Ruset-Roznoveanu[*][[Elisabeta Safta Ruset-Roznoveanu (Bef 1745 -)|​]]
Copii	Nicolae Calimachi-Catargiu Alexandru Catargiu
Apartenență nobiliară

Ștefan Catargiu (n. 1789 – d. 2 septembrie 1866) a fost un boier moldovean, care a îndeplinit funcția de membru al Căimăcămiei de Trei din Principatul Moldovei (1857 - 20 octombrie 1858).

Piatra funerară a logofătului Ştefan Catargiu în curtea bisericii din Tupilaţi.

Catargiu era proprietarul moșiei de la Tupilați (astăzi în județul Neamț). În anul 1819 vornicul Catargiu a obținut printr-un hrisov dreptul de a înființa târguri și iarmaroace, aici construindu-se Hanul Ancuței, care va servi și ca stație de poștă.

În anul 1838 era vornic; în 1843 era Ministru al Dreptății (mare logofăt), dovedindu-se un boier loial domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849). În anul 1857 devenise un membru foarte activ al ideii de unire.

În perioada 1857 - 20 octombrie 1858 Catargiu a fost membru al Căimăcămiei de Trei (alături de Anastasie Panu și Vasile Sturdza), care administra Moldova. În timpul căimăcămiei a urmărit scopuri ascunse și nepatriotice, dar a întâmpinat rezistența viguroasă a celorlaltor doi membri ai camăicămiei de trei, care i-au zadărnicit planurile. S-a retras din căimăcămie la 20 octombrie 1858, fiind înlocuit de I. A. Cantacuzino.

Acesta a incetat din viata la 2 septembrie 1866 comitand suicid iar in prezent se spune ca fantoma acestuia bantuie Conacul Zarifopol care a fost construit de acesta și a fost înmormântat în curtea Bisericii din satul Tupilați (județul Neamț).