Ștefan Tomșa I (n.  ? – d. , Lwów, Regatul Poloniei) a fost domn în Moldova între august 1563 și martie 1564.

Ștefan Tomșa al I-lea

Domn al Moldovei
Date personale
Născutdata necunoscuta
Decedat Modificați la Wikidata
Lwów, Regatul Poloniei Modificați la Wikidata
Înmormântatlocația sa este necunoscută
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAntemia
CopiiȘtefan Tomșa al II-lea
Leon Tomșa Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Domnitor al Moldovei Modificați la Wikidata
Domnieaugust 1563 – martie 1564
PredecesorIoan Iacob Heraclid
SuccesorAlexandru Lăpușneanu

Boier cu funcția de hatman, Tomșa, a fost ales ca domn de boierii răsculați împotriva aventurierului Despot Vodă. Refugiat în Cetatea Sucevei, Despot a rezistat la un asediu de trei luni, după care a fost abandonat de mercenarii săi. Cronicarul Grigore Ureche nota: ... îmbrăcatu domnéște au ieșit afară din cetate, mai sus de Suceava, la Aréni, unde era țara adunată și să închină Tomșii. Această atitudine teatrală nu l-a impresionat pe Ștefan Tomșa, care, după ce l-a mustrat pentru fărădelegile săvârșite, l-a lovit cu buzduganul, ucigându-l[1]. Nu cu mult timp înainte îl prinsese și-l trimise la Constantinopol și pe hatmanul cazacilor Dimitrie Visnieviețchi, care trăgându-se dintr-o soră a lui Petru Rareș, intrase în Moldova tot pentru tron.

În vremea domniei, Tomșa și-a luat numele de Ștefan. Turcii nu au vrut să-l recunoască însă și l-au numit pe Alexandru Lăpușneanu ca domn pentru a doua oară. Tomșa neputând să se mențină pe tron, a fugit în Polonia, unde regele Sigismund II pentru a-i mulțumi pe turci, a pus să i se taie capul în mai 1564 la Liov, sub pretextul că Tomșa a făcut niște prădăciuni în Polonia, la începutul domniei lui. Este înmormântat în biserica ortodoxă din Liov (Lwów).

În scurta sa domnie, Ștefan Tomșa a bătut monedă, dinari de tipul și cu reprezentările dinarilor maghiari contemporani, în sistemul instaurat în prima domnie a lui Alexandru Lăpușneanu.[2]

Legături externe

modificare
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]


Predecesor:
Despot Vodă
 
Domn al Moldovei

15611563
Succesor:
Alexandru Lăpușneanu