Ținutul Elisavetgrad

Ținutul Elisavetgrad (în rusă Елисаветградский уезд) a fost o unitate administrativ-teritorială (uezd) din gubernia Herson a Imperiului Rus, constituită în 1803. Centrul administrativ al ținutului a fost orașul Elisavetgrad (actualmente – Kirovohrad). Populația ținutului era de 613.283 locuitori (în 1897).

— uezd al Imperiului Rus[*] și uezd SSSR[*] —

Stemă

Țară

Imperiul Rus

Gubernie

Gubernia Herson

Fondare

1803

Reședință

Kropîvnîțkîi

Suprafață

- Total

14.904 km²

Populație (1897)

- Total

613.283 locuitori

Prezență online

Poziția localității Ținutul Elisavetgrad

Istorie

În cadrul Imperiului Rus ținutul a fost afiliat la următoarele unități administrative:

1776–1784 în componența guberniei Novorossia;
1784–1795 — guvernoratul Ekaterinoslav
1795–1796 — guvernoratul Voznesensk;
1796–1802 — gubernia Novorossia;
1802–1803 — gubernia Nikolaev;
1803–1828 — gubernia Herson;
1828–1865 — gubernia Bobrineț
1865–1921 — gubernia Herson.

Geografie

Ținutul Elisavetgrad ocupa o suprafață de 14.904 km² (15.901 verste). În nord se învecina cu gubernia Kiev, la est cu ținutul Aleksandria, la sud avea hotar cu ținuturile Herson și Odesa, în sud-vest se învecina cu ținutul Ananiev, iar nord-vest cu ținutul Balta din gubernia Podolia.

Populație

La recensământul populației din 1897, populația ținutului era de 613.283 de locuitori, dintre care:^[1]

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Maloruși (ucraineni)	405.546	66,1%
Velicoruși (ruși)	93.381	15,2%
Evrei	57.581	9,4%
Moldoveni [români]	36.819	6,0%
Belaruși	5.842	0,9%
alții	14.204

Diviziuni administrative

În anul 1913, Ținutul Elisavetgrad cuprindea 51 de voloste (ocoale).^[2]

Referințe

Bibliografie

ru Елизаветград // Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона : в 86 т. (82 т. и 4 доп.). — СПб., 1890—1907.

[1] Первая всеобщая перепись населения Российской Империи 1897 г. Распределение населения по родному языку.Елисаветградский уезд

[2] ru Волостныя, станичныя, сельскія, гминныя правленія и управленія, а также полицейскіе станы всей Россіи съ обозначеніем мѣста ихъ нахожденія. — Кіевъ: Изд-во Т-ва Л. М. Фишъ, 1913.

[1]

[2]