Abdel Kader al-Husseini
| Abdel Kader al-Husseini عبد القادر الحسيني | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1907 Ierusalim, Imperiul Otoman |
| Decedat | (41 de ani) Al-Qastal, Palestina Mandatară |
| Înmormântat | al-Khatuniyya Madrasa[*]  |
| Cauza decesului | ucis în luptă |
| Părinți | Musa Qazem al-Husseini |
| Copii | Faisal Husseini |
| Cetățenie |  Germania |
| Religie | islam |
| Ocupație | politician |
| Studii | Universitatea Americană din Beirut Universitatea Americană din Cairo |
| Activitate | |
| A luptat pentru | Forțe arabe palestiniene neregulate |
| Ramura | Armata Războiului Sfânt |
| Ani de serviciu | 1936–1948 |
| Bătălii / Războaie | Revolta arabă din 1936–39 Războiul civil din 1947–48 |
Modifică date / text  | |
Abdel Kader al-Husseini (în arabă عبد القادر الحسيني, ortografiat și Abd al-Qadir al-Husayni sau Abd al-Qader al-Husseini) (1907 – 8 aprilie 1948) a fost un arab palestinian naționalist și un luptător care a fondat, spre sfârșitul anului 1933, gruparea secretă militantă cunoscută ca Organizația pentru Lupta Sfântă (Munathamat al-Jihad al-Muqaddas),[1][2] pe care el și Hasan Salama au comandat-o în perioada mandatului britanic asupra Palestinei sub denumirea de Armata Războiului Sfânt (Jaysh al-Jihad al-Muqaddas), în timpul revoltei arabe din 1936–39 și războiului civil din 1947–48.
Familia și începuturile naționaliste modificare
Husseini s-a născut în sânul influentei familii al-Husseini din Ierusalim, fiind fiul lui Musa al-Husseini, care a ocupat funcția de primar al orașului începând cu Primul Război Mondial și până în 1920, și nepotul lui Amin al-Husseini. A absolvit Universitatea Americană din Cairo cu specialitatea chimie și a pus bazele Congresului Musulmanilor Educați.
Inițial a ocupat un post în departamentul de colonizare al guvernului mandatului britanic, dar apoi s-a mutat în regiunea Hebron în timpul revoltei arabe, pentru a conduce lupta împotriva ocupației britanice. Membru al Partidului Arab Palestinian, Abdel Kader a activat ca secretar-general al acestuia și a devenit editorul-șef al ziarului partidului, Al-Liwa’[3], și al altor ziare, inclusiv Al-Jami’a Al-Islamiyya.
Abdel Kader al-Husseini s-a căsătorit în 1934 și a devenit apoi tatăl lui Faisal al-Husseini (17 iulie 1940 – 31 mai 2001), fondatorul și liderul Societății pentru Studii Arabe, conducătorul organizației Fatah din Cisiordania și ministru pentru problemele Ierusalimului în Autoritatea Palestiniană.
Bătălia de la al-Qastal modificare
În 1938 Husseini a fost exilat, iar în 1939 a fugit în Irak, unde a luat parte la lovitura de stat din 1941. În 1946 s-a mutat în Egipt, dar s-a întors în secret în Palestina în ianuarie 1948 pentru a conduce Armata Războiului Sfânt. Husseini a fost ucis în timp ce plecase în recunoaștere la adăpostul ceții într-o zonă a dealului Qastal, la primele ore ale zilei de 8 aprilie 1948.[4] Trupele sale au capturat ulterior al-Qastal de la Haganah, care ocupase satul cu șase zile mai devreme, în primele faze ale operațiunii Nahșon, cu ajutorul unei forțe de circa a 100 de oameni.[5] Trupele Haganah s-au retras din fața forțelor arabe în așezarea evreiască Motza.[6] Membri ai Palmach au recapturat satul al-Qastal în noaptea de 8 spre 9 aprilie, pierzând 18 oameni în atac.[7] Militanții Palmach au aruncat în aer majoritatea caselor, iar dealul a devenit un post de comandă evreiesc.[8][9] Moartea lui Husseini a consituit un factor în scăderea moralului trupelor sale.[10]
-
Abdel Kader al-Husseini cu trupele sale anterior atacării Kfar Etzion, în ianuarie 1948. Fotografie făcută de un spion Palmach -
Abdel Kader al-Husseini cu ofițerii săi în ziua în care a fost ucis -
Persoane îndoliate la înmormântarea lui Husseini se adună lângă Sheikh Jarrah
Note de subsol modificare
- ^ Swedenburg, 1999, p. 150
- ^ Sayigh, 2000, p. 35
- ^ Levenberg, 1993, p. 6.
- ^ Morris, 2008, p.123.
- ^ Morris, 2003, p. 234.
- ^ Dana Adams Schmidt, 'Arabs Win Kastel But Chief is Slain', New York Times, 9 aprilie 1948, p. 8 (O scurtă biografie și relatarea luptei).
- ^ „דף הבית”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Benveniśtî, 2002, p.111.
- ^ Morris, 2003, p. 235.
- ^ Time Magazine, War for Jerusalem Road
Referințe modificare
- Benveniśtî, Mêrôn (2002). Sacred Landscape: The Buried History of the Holy Land Since 1948. University of California Press. ISBN: 0-520-23422-7
- Levenberg, Haim (1993). Military Preparations of the Arab Community in Palestine: 1945-1948. London: Routledge. ISBN: 0-7146-3439-5
- Morris, Benny (2003). The Birth of the Palestinian Refugee Problem Revisited. Cambridge University Press. ISBN: 0-521-00967-7
- Morris, Benny (2008). 1948. Yale University Press. ISBN: 978-0-300-15112-1
- Robinson, Glenn E. (1997) Building a Palestinian State: The Incomplete Revolution. Indiana University Press. ISBN: 0-253-21082-8
- Sayigh, Yezid (2000). Armed Struggle and the Search for State: The Palestinian National Movement, 1949-1993. Oxford: Oxford University Press. ISBN: 0-19-829643-6
- Swedenburg, Ted (1999). The role of the Palestinian peasantry in the Great Revolt (1936–39). În Ilan Pappé (Ed.). The Israel/Palestine Question (pp. 129–168). London: Routledge. ISBN: 0-415-16947-X
Legături externe modificare
- Epistolă scrisă de mână de Abdel Kader al-Husseini
- PASSIA
- Husseini's Koran
- Biografie de Hasan Afif El-Hasan
- „War for Jerusalem Road”. Time Magazine. . Arhivat din original la . Accesat în .