Acid fulminic
compus chimic
| Acid fulminic | |
 | |
 | |
| Nume IUPAC | Oxidoazaniumilidinemetan |
|---|---|
| Identificare | |
| Număr CAS | 506-85-4 |
| ChEMBL | CHEMBL185198 |
| PubChem CID | 521293 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | HCNO |
| Masă molară | 43,02 g mol |
  | |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Acidul fulminic este un compus anorganic cu formula moleculară HCNO, acid anorganic, izomer al acidului izocianic. Sarea sa de argint, fulminatul de argint, a fost descoperită în 1800 de Edward Charles Howard, și mai târziu (în 1824) a fost studiată de Justus von Liebig. Sarea de argint a izomerului său avea să fie descoperită un an mai târziu de Friedrich Woehler.[1][2] Acidul în sine a fost izolat abia în 1966.[3]
Acidul fulminic, împreună cu sărurile sale (fulminații, cum este de exemplu fulminatul de mercur), sunt foarte periculoși, și sunt utilizați ca detonatori pentru alte materiale explozive. De asemenea, și vaporii lor sunt toxici.
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ F. Kurzer (). „Fulminic Acid in the History of Organic Chemistry”. J. Chem. Educ. 77 (7): 851–857. doi:10.1021/ed077p851. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ F. Kurzer (). „The Life and Work of Edward Charles Howard”. Annals of Science. 56 (2): 113–141. doi:10.1080/000337999296445.
- ^ Beck, W. and Feldl, K. (1966), The Structure of Fulminic Acid, HCNO. Angew. Chem. Int. Ed. Engl., 5: 722–723. doi:10.1002/anie.196607221