Acoperire (termen militar)
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Acoperire în sens militar reprezintă un ansamblu de măsuri care se iau prin dispunere unor forțe și mijloace proprii, pentru protecția trupelor și a obiectivelor împotriva acțiunilor (loviturilor sau atacurilor) inamicului. Aceste măsuri pot fi necesare pentru:
- zădărnicirea acțiunilor inamicului (cu sens de prevenție) pe direcțiile de pătrundere ale acestuia pe obiective. Spre diferență de acoperire, interzicerea este legată de prezența inamicului
- asigurarea siguranței trupelor care se mobilizează (trec de la starea de pace la starea de război) și se concentrează, realizează sau își retrag dispozitive de luptă operative, ori execută o manevră
- protecția spațiului terestru, aerian și maritim al unui stat printr-un ansamblu de acțiuni militare cu rol de siguranță strategică. Acestea se desfășoară simultan sau succesiv de către marile unități ale tuturor categoriilor de forțe ale armatei și de către celelalte forțe ale sistemului de apărare al statului respectiv, atât pe frontieră cât și în adâncimea teritoriului propriu.
Acoperirea se poate referi și numai la acțiunile unui anumit tip de tehnică de luptă (e.g. acoperire aeriană, prin care se mențin în aer, deasupra unei zone sau grupări de forțe terestre ori maritime un anumit număr de avioane de luptă având ca obiectiv respingerea unui atac aerian inamic asupra acestora).
Acoperire în sens militar se mai referă de asemenea, la un detaliu de nivelment (cum ar fi un deal sau o înălțime) ori un detaliu de planimetrie (cum ar fi o localitate sau pădure cu proprietăți de adăpostire și mascare sau o caracteristică de teren de genul unui copac, stâncă, gaură, etc...), ce împiedică observarea terestră sau aeriană ori tragerile cu armamentul cu traiectorie întinsă asupra inamicului. Această acoperire poate fi realizată și artificial prin obiecte (e.g. blocul motor al unui vehicul cu motor) sau structuri (buncăr, tranșee, gaură de vulpe, plasă de camuflaj, etc...). O asemenea construcție artificială poate asigura astfel protecția personalului și a tehnicii de luptă, împotriva cercetării și a efectelor focului de luptă ori a unor dispozitive (e.g. bombe).
Tot prin acoperire în sens militar sunt definite:
- o zonă geografică în care poate folosită tehnica de comunicație (e.g. telefon mobil), de detecție (e.g. una sau mai mult stații radar determinate), de interceptare, sau de lovire cu foc
- o porțiune de teren reprezentată prin imagini, hărți fotografiate, mozaicuri, hărți propriuzise ori alte figuri grafice
- un ansamblu de măsuri (scut de confidențialitate) care au ca scop protecția unei persoane, a unui document, operațiune, organism sau a unei instalații împotriva unei scurgeri de informații sau contra unui efort de cercetare al inamicului
