Adjectiv nehotărât
În gramatică, adjectivul nehotărât este o specie de adjectiv pronominal corespunzător pronumelui nehotărât, dar nu tuturor pronumelor le corespunde un adjectiv, și nici tuturor adjectivelor un pronume.
Asemănări și deosebiri între adjective și pronume
modificareUnele cuvinte sunt folosite cu aceeași formă și ca adjective și ca pronume nehotărâte. Exemple:
- ro Am vorbit cu fiecare student în parte[1] – Am vorbit cu fiecare în parte;
- fr J’ai un autre livre „Am altă carte”[2] – J’en ai un autre „Am alta”;
- cnr Svaki početak je težak „Orice început e greu”[3] – Svaki je težak „Oricare e greu”;
- hu Van néhány kérdésem „Am câteva întrebări”[4] – Van néhány „Am câteva”.
În limbile din diasistemul slav de centru-sud (bosniacă, croată, muntenegreană, sârbă, prescurtat BCMS), toate adjectivele se folosesc ca atare și ca pronume.
Alte adjective nehotărâte au o formă puțin diferită de cea a pronumelui corespunzător. În română este cazul unor pronume la genitiv-dativ, care primesc un a final, ex. Visul oricărei femei este să fie iubită[1] – Visul oricăreia... Alte pronume au forme diferite de cele ale pronumelor corespunzătoare din cauza prezenței articolului hotărât, acesta fiind enclitic: alt, un, vreun vs. altul, unul, vreunul.
În limba franceză, existența unor pronume diferite de adjectiv este cauzată de proveniența primelor din cele din urmă, prin compunere cu alt cuvânt: Nous avons passé quelques jours de vacances à Rome „Am petrecut câteva zile de concediu la Roma”[5] – Nous en avons passé quelques-uns... „Am petrecut câteva...”
În limba maghiară, deosebirea de formă se datorează faptului că adjectivele nu primesc desinețe cazuale și alte sufixe, nefiind acordate cu regentul lor, dar folosite ca pronume primesc sufixe precum substantivele: Valamilyen tanfolyamot végzett „A terminat un curs (oarecare)”[6] – Valamilyet végzett „A terminat unul (oarecare)”. Aici, adjectivul nu are desinența de acuzativ -t, spre deosebire de substantivul determinat, care o are.
Există și cuvinte nehotărâte care sunt numai adjective:
Formarea adjectivelor nehotărâte
modificareUnele adjective nehotărâte, în același timp cu pronumele corespunzătoare, s-au format prin gruparea unor cuvinte în locuțiuni:
- ro Cunosc mai multe poezii de Eminescu[10];
- fr Vous pouvez passer me voir à n’importe quelle heure „Puteți trece pe la mine la orice oră”[11];
- hr Samo da naiđemo na budi kakvu vodu „Numai de-am da de orice fel de apă”[12].
Alte cuvinte nehotărâte s-au format prin compunere de cuvinte dintre care unul sau fiecare este un cuvânt interogativ. În unele compoziții, componentul neinterogativ a devenit în limba actuală un prefix sau un sufix. Exemple:
- ro oarecare, câtva, fiecare, orice[13];
- fr quelque (< quel? „ce fel de?” + que? „ce?”) „câtva, oarecare”; quelconque (< quel? + que? + onques „cândva”[14])[15];
- sr nekakav (< ne „nu” + kakav? „ce fel de?”) „de oarecare fel”; ikoji (< i „și” + koji? „care?”) „vreun”; svačiji (< sve „tot” + čiji? „al/a/ai/ale cui?”) „oricui” (în sintagme în care „oricui” este atribut)[16];
- hu valamennyi (< vala- + mennyi? „cât?”) „toți, toate”; néhány (< né- + hány? „cât?”) „câțiva, câteva”; akármekkora (< akár „fie” + mekkora? „de ce dimensiune?”), sinonim cu bármekkora (< bár „deși” + mekkora?) „de orice dimensiune, oricât de mare/mic”[17].
Note
modificare- ^ a b Cojocaru 2003, p. 99.
- ^ Delatour 2004, p. 65.
- ^ Čirgić 2010, p. 291.
- ^ Erdős 2001, p. 4. Az igei csoport (4. Grupul verbal).
- ^ Delatour 2004, p. 57.
- ^ Szende și Kassai 2007, p. 101.
- ^ Bărbuță 2000, p. 121.
- ^ Kalmbach 2017, p. 91.
- ^ Szende și Kassai 2007, p. 102.
- ^ Moldovan et al. 2001, p. 95.
- ^ Delatour 2004, p. 67.
- ^ Barić 1997, p. 207.
- ^ Avram 1997, p. 189.
- ^ Onques nu se mai folosește în limba actuală.
- ^ Delatour 2004, p. 68.
- ^ Klajn 2005, p. 90.
- ^ Erdős 2001, p. 5. Névmások (Pronume).
Surse bibliografice
modificare- Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
- hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 12 aprilie 2019)
- Bărbuță, Ion et al. Gramatica uzuală a limbii române, Chișinău, Litera, 2000, ISBN 9975-74-295-5 (accesat la 12 aprilie 2019)
- cnr Čirgić, Adnan; Pranjković, Ivo; Silić, Josip, Gramatika crnogorskoga jezika (Gramatica limbii muntenegrene), Podgorica, Ministerul Învățământului și Științei al Muntenegrului, 2010, ISBN 978-9940-9052-6-2 (accesat la 12 aprilie 2019)
- en Cojocaru, Dana, Romanian Grammar (Gramatică română), SEELRC, 2003 (accesat la 12 aprilie 2019)
- fr Delatour, Yvonne et al., Nouvelle grammaire du français (Noua gramatică a francezei), Paris, Hachette, 2004, ISBN 2-01-155271-0 (accesat la 12 aprilie 2019)
- hu Erdős, József (coord.), Küszöbszint. Magyar mint idegen nyelv (Nivel-prag. Maghiara ca limbă străină), Universitatea Politehnică din Budapesta, Institutul lingvistic, Grupul pentru limba maghiară, 2001 (accesat la 12 aprilie 2019)
- fr Kalmbach, Jean-Michel, La grammaire du français langue étrangère pour étudiants finnophones (Gramatica limbii franceze ca limbă străină pentru studenți vorbitori de finlandeză), versiunea 1.5., Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), 2017, ISBN 978-951-39-4260-1 (accesat la 12 aprilie 2019)
- sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika Arhivat în , la Wayback Machine. (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 12 aprilie 2019)
- Moldovan, Victoria; Pop, Liana; Uricaru, Lucia, Nivel prag pentru învățarea limbii române ca limbă străină, Strasbourg, Consiliul Europei (Consiliul de Cooperări Culturale), 2001 (accesat la 12 aprilie 2019)
- fr Szende, Thomas și Kassai, Georges, Grammaire fondamentale du hongrois (Gramatica fundamentală a limbii maghiare), Paris, Langues et mondes – l’Asiathèque, 2007 ISBN 978-2-91-525555-3 (accesat la 12 aprilie 2019)