Agnesa
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Sf. Agnesa | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 291 Roma? |
Decedată | 304 Roma |
Înmormântată | complesso monumentale di Sant'Agnese fuori le mura[*] ![]() |
Cauza decesului | decapitare ![]() |
Religie | creștinism ![]() |
Limbi vorbite | limba latină ![]() |
Venerație | |
Venerată în | Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă, Biserica Anglicană, Biserica Luterană Americană |
Rămășițe pământești | Bazilica Sant'Agnese fuori le mura, Roma |
Sărbătoare | 21 ianuarie |
Însemne | Ramură de palmier, miel |
Patronaje | Fecioare, logodnice, grădinari |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Sf. Agnesa (d. sec. III/IV) este o sfântă, martiră creștină la Roma.
ViațaModificare
A fost martirizată la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea sau, mai probabil, la începutul secolului al IV-lea. Este cinstită la Roma încă din secolul IV; bazilica de la mormântul ei ("Sant'Agnese fuori le mura") datează din vremea Împăratului Constantin.
Papa Damasus I i-a împodobit mormântul cu o inscripție în versuri și mulți Părinți ai Bisericii, începând cu Sfântul Ambrozie, i-au cîntat laude.
Despre viața și martiriul Sf. Agneza s-au păstrat puține date sigure. Cele mai vechi izvoare sunt următoarele:
- Sfântul Ambrozie, De Virginibus, I, 2;
- Inscripția în marmură a Papei Damasus, la intrarea în mormântul și biserica S. Agnese fuori le mura din Roma
- Prudentius, Peristephanon', Imnul 14.
- Passio Sanctae Agnetis, text hagiografic din sec. V, bazat pe tradiția populară
Potrivit acestor mărturii, Agneza era o fată de 12 sau 13 ani care a refuzat numeroase cereri în căsătorie, afirmând că nu poate avea alt Mire decât pe Hristos. Printre pretendenți era și fiul Prefectului Romei, care a fost respins în încercările sale. Pentru a se răzbuna, fiul Prefectului Romei a denunțat-o pe Agnesa că este creștină. Astfel Prefectul Sinfronius i-a poruncit lui Agnesa să aducă sacrificii zeiței Vesta dar, fiindcă a refuzat, a fost expusă într-un bordel, ca pedeapsă. Singurul tânăr care a încercat să o atingă a fost lovit de orbire, apoi vindecat la rugăciunea Agnezei. Însă nici măcar miracolul nu l-a făcut pe prefect să-și schimbe părerea, astfel Sfânta Agnesa și-a oferit viața ca jertfă lui Cristos la o vărstă atât de fragedă.
Nu este sigur dacă a fost decapitată sau arsă și nici dacă a fost martirizată sub împăratul Valerian (cca. 258) sau sub Dioclețian (cca. 304). A fost înmormântată pe Calea Nomentană și este venerată ca martir.[1]
TradițiaModificare
Acest exemplu de nevinovăție a dat naștere unei tradiții, astfel în dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează doi miei, din lâna cărora vor fi țesute palium-urile pentru arhiepiscopi. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica lui Constantin, în anul 345.
CultModificare
Sărbătorită, în Biserica Catolică, la 21 ianuarie.
Începând din Evul Mediu, Sf. Agneza a fost reprezentată iconografic însoțită de un miel, simbol al nevinovăției ei.
BibliografieModificare
- "Liturgia orelor", Arhiepiscopia romano-catolică București 1994, p. 1288.
- "Schott-Messbuch", Freiburg 1962.
- "Agnes, Saint", in Encyclopaedia Britannica 2002", Standard CD Edition, London 2002.
NoteModificare
- ^ Jan 21 - St Agnes (d. 305) martyr (în engleză), Catholicireland.net