Al-Farabi
Date personale
Poreclăle Second Maître, المعلم الثاني Modificați la Wikidata
Născut870 d.Hr.[6][1] Modificați la Wikidata
Otyrar, Provincia Turkistan, Kazahstan[7] Modificați la Wikidata
Decedat950 d.Hr. (80 de ani)[6][1][8] Modificați la Wikidata
Damasc, Califatul Abbasid[9][10] Modificați la Wikidata
Religieislam[8] Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
fizician
teoretician al muzicii[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba arabă[11][2]
limba persană
Sogdian[*][[Sogdian (extinct Eastern Iranian language of Central Asia)|​]] Modificați la Wikidata
Activitate
Poreclele Second Maître[1]
المعلم الثاني  Modificați la Wikidata
Influențat deAristotel[2], Platon[3], Plotin[4]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruYahya ibn Adi[*][[Yahya ibn Adi (Arab Christian philosopher (893–974))|​]][5]  Modificați la Wikidata

Abū Nasr Muhammad ibn al-Farakh al-Fārābi (în turcă, Farabi) sau Abū Nasr al-Fārābi (după alte surse cunoscut ca Muhammad ibn Muhammad ibn Tarkhan ibn Uzlagh al-Farabi ( أبو نصر محمد بن محمد بن أوزلغ الفارابي ) (n. c. 872 - d. între 14 decembrie 950 și 12 ianuarie 951) a fost savant turc[12][13] de limbă arabă, unul dintre cei mai mari filozofi și oameni de știință ai lumii islamice. Domeniile în care s-a afirmat sunt diverse: matematică, filozofie, cosmologie, logică, muzică, psihologie, sociologie.

Al-Farabi pe o bancnotă din Kazahstan

S-a născut lângă Faraba (de unde îi vine și numele), într-o familie turcă aristocrată și a murit la Damasc.

Contribuții științifice modificare

A propus clasificarea științelor în cinci ramuri:

În comentariile sale la operele lui Aristotel, Ptolemeu, Euclid, pe care le-a tradus, a abordat și noțiuni de aritmetică și geometrie.

De asemenea, Al-Farabi s-a ocupat cu probleme privind mișcarea, timpul, forțele, centrul de greutate.

Concepții filozofice modificare

Al-Farabi s-a ocupat și de filozofie, logică și metafizică. A avut ca discipol pe Avicenna și ca rival pe Averroes. A fost un mare filozof idealist al epocii sale, dar a avut și unele idei materialiste.

Pentru concepțiile sale privind caracterul etern al universului, a intrat în conflict cu teologia islamică.

A fost unul dintre primii popularizatori ai filozofiei Greciei antice în Orient, unde a promovat în special doctrina lui Aristotel.

Posteritatea modificare

Lucrările sale au fost traduse în mai multe limbi și au exercitat o oarecare influență asupra culturii europene de mai târziu. Astfel, în 1892, a fost tradus în germană de către orientalistul Friedrich Dieterici.

Un alt mare savant islamic influențat de al-Farabi a fost Omar Khayyám.

Bibliografie modificare

  •  al-Fārābī (Alfarabius), Vederile locuitorilor cetății virtuoase. Traducere integrală cu note și prezentare în Grete Tartler, Înțeleptul singuratic, Humanitas 2006, pp. 39-118.


Note modificare

  1. ^ a b c Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle[*][[Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle |​]], p. 9  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Histoire de la philosophie en Islam, p. 479 
  3. ^ Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle[*][[Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle |​]], p. 11  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Histoire de la philosophie en Islam, p. 541-543 
  5. ^ Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle[*][[Al-Fārābī : philosopher à Bagdad au Xe siècle |​]], p. 15  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ a b Encyclopædia Britannica Online 
  7. ^ Histoire de la philosophie en Islam, p. 478 
  8. ^ a b Histoire de la philosophie islamique, p. 223 
  9. ^ „Al-Farabi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Histoire de la philosophie en Islam, p. 481 
  11. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  12. ^ Britannica.com
  13. ^ Books.Google.com

Legături externe modificare