Deschide meniul principal
Albrecht Altdorfer
Altdorfer.jpg
Albrecht Altdorfer
Date personale
Născut1480[1][2][3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16] Modificați la Wikidata
Regensburg, Germania Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani)[17][18][6][11] Modificați la Wikidata
Regensburg, Sfântul Imperiu Roman Modificați la Wikidata
Frați și suroriErhard Altdorfer[*] Modificați la Wikidata
Religieluteranism Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
arhitect
miniator[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură, arhitectură  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăGerman Renaissance[*]  Modificați la Wikidata
Opere importanteThe Battle of Alexander at Issus[*], Susanna and the Elders[*], Nativity of the Virgin[*], Legend of Saint Florian[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Altdorfer autograph.png
Albrecht Altdorfer de Philipp Kilian

Albrecht Altdorfer (n. cca. 1480, Altdorf (Niederbayern) sau Regensburg - d. 12 februarie 1538, Regensburg) a fost un pictor, grafician și arhitect german.

Date biografice și operaModificare

În tinerețe a frecventat probabil atelierul vreunui miniaturist din Regensburg, lucrările sale de început (Familia omului sălbatic, 1507, Berlin) prezentând o manieră picturală extrem de migăloasă. Judecând după creația sa în ansamblu, pictorul a fost influențat de Lucas Cranach cel Bătrân, de Marx Reichlich ș. a., el cunoscând, pesemne, atât opera lui Albrecht Dürer, cât și pe cea a lui Michael Pacher.

În 1511, întreprinde o călătorie de studii pe firul Dunării, până în Austria, natura și sălbăticia priveliștilor alpine exercitând o puternică și perenă înrâurire asupra imaginației sale artistice. Este verosimil să‑l fi întâlnit cu acest prilej, la Passau, pe Wolf Huber, și să fi văzut, la Sankt Wolfgang, celebrul retablu gotic al lui Pacher.

În 1526 este numit arhitect oficial al Regensburgului; în același an devine membru în Consiliul municipal interior, dar în 1528 refuză să accepte funcția de primar al acestui important oraș și port pe Dunăre, pentru a nu fi stânjenit în activitatea sa de pictor. În lucrările cu tematică religioasă, cum ar fi cele trei cicluri epice de la mânăstirea Sankt Florian din Austria Superioară (Patimile lui Iisus, Legenda Sf. Sebastian, Legenda Sf. Florian - cca 1518-1525), își ia niște libertăți cu totul ieșite din comun față de tradițiile și canoanele existente, preferând o narațiune vioaie - relatată într‑un stil popular savuros - și înțesată cu numeroase detalii figurate în spiritul picturii de gen. În același timp artistul se dovedește a fi un colorist de excepție („...acest roșu‑rubiniu, acest verde de smarald, acest albastru sunt toate incandescente, ca și cum s‑ar suprapune unui fond de aur..., ele depășesc noțiunea obișnuită de culoare și relevă esențele vii... ale lucrurilor“ - afirmă Otto Benesch), el putând sta, cu cinste, alături de Dürer și Grünewald. Suverana stăpânire a culorii, dar și a compoziției, este ilustrată cu brio și prin lucrarea sa poate cea mai prodigioasă, admirată unanim încă de pe vremea romantismului (de ex. de Fr. von Schlegel), și anume Bătălia lui Alexandru (sau Alexandru îl înfrânge pe Darius la Arbela, 1529, München, Alte Pinakothek), în care dramei omenești din prim‑plan îi răspunde, în fundal, drama cosmică a elementelor, fără ca natura, cu toată grandoarea ei, să‑l strivească pe om. Este o supremă demonstrare a esenței acestei picturi, a laturii ei, „de apocaliptic, de vizionar, de spirit elementar“ (O. Benesch). Arta europeană îi rămâne însă tributară îndeosebi pentru poezia naturii, pe care a știut s‑o tălmăcească, prin mijloace picturale, în toată dimensiunea ei inefabilă. El este autorul primului tablou pictat în ulei, înfățișând un peisaj autonom (fără „stafaj“, adică figurație umană), din Europa (Peisaj dunărean la Regensburg, 1522-1525, München, Alte Pinakothek), fiind totodată și cea mai înaltă expresie a Școlii dunărene. A mai realizat Frescele Băii imperiale din Regensburg (1525, astăzi fragmente în muzeele de la Budapesta și Regensburg), ca și numeroase desene și gravuri pe aramă (peisaje, compoziții cu tematică religioasă, studii de arhitectură ș.a.), contribuind de asemenea - dar într‑o proporție încă neelucidată - la executarea comenzilor, cu specific artistic, lansate de Maximilian I (Carul de triumf, Poarta triumfală, Cartea de rugăciuni a împăratului Maximilian). Alte lucrări importante: Sf. Gheorghe în pădure, Popas în timpul fugii în Egipt, Nașterea Mariei, Nașterea lui Iisus, Fecioara în slavă, Sf. Gheorghe omorând balaurul, Scenă de curte, Suzana la baie, Loth și fiicele sale, Cerșetoria îi calcă trufiei pe coadă.

NoteModificare

  1. ^ „Albrecht Altdorfer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Albrecht Altdorfer (în engleză), Kunstindeks Danmark 
  4. ^ Albrecht Altdorfer, KulturNav, accesat în  
  5. ^ Albrecht Altdorfer, RKDartists, accesat în  
  6. ^ a b Albrecht Altdorfer, SNAC, accesat în  
  7. ^ Albrecht Altdorfer, Athenaeum, accesat în  
  8. ^ Albrecht Altdorfer, Nationalencyklopedin, accesat în  
  9. ^ Albrecht Altdorfer, Artnet, accesat în  
  10. ^ Albrecht Altdorfer, Royal Academy of Arts, accesat în  
  11. ^ a b Albrecht Altdorfer, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  12. ^ Albrecht Altdorfer, CONOR[*] 
  13. ^ Albrecht Altdorfer, Nelson-Atkins Museum of Art, accesat în  
  14. ^ Albrecht ALTDORFER, National Gallery of Victoria, accesat în  
  15. ^ Albrecht Altdorfer, Saint Louis Art Museum, accesat în  
  16. ^ Albrecht Aorfer, Biblioteca Națională a Australiei, accesat în  
  17. ^ RKDartists, accesat în  
  18. ^ Albrecht Altdorfer, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  

Legături externeModificare