Wikipedia

Alegeri prezidențiale în România, 2025

alegeri viitoare pentru funcția de președinte al României
Acest articol sau secțiune a unui articol documentează un eveniment planificat sau viitor, a cărui realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură. Este posibil să conțină informații de natură speculativă iar conținutul se poate modifica radical pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată. Vă rugăm să nu ezitați să îmbunătățiți acest articol (dar rețineți că actualizările fără referințe valide și de încredere vor fi eliminate) sau să discutați eventuale modificări pe pagina de discuții.

Alegerile prezidențiale vor avea loc în România la data de 4 mai 2025. În cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută, un al doilea tur va avea loc pe 18 mai 2025.

Alegeri prezidențiale în România, 2025
România
2024 ←
  • 4 mai 2025
(primul tur)
 • 18 mai 2025
(al doilea tur)
 → 2029
Sondaje de opinie
 
Nicușor Dan candidatura bgiu.jpg
Crin Antonescu Senate of Poland 01 (cropped).JPG
Victor Ponta debate November 2014.jpg
Candidat Nicușor Dan Crin Antonescu Victor Ponta
Partid Independent Alianța Electorală România Înainte Independent
 
Elena Lasconi 2024-11-25 (cropped).png
MEP Cristian Terheș 2024.jpg
Lavinia Sandru.PNG
Candidat Elena Lasconi Cristian Terheș Lavinia Șandru
Partid USR PNCR PUSL
 
George_Simion_(1_July_2024).png
Daniel Funeriu.jpg
Candidat George Simion Daniel Funeriu
Partid AUR Independent
Președinte în funcție

Ilie Bolojan (interimar) (PNL)

 Președinte ales

–

Acestea sunt primele alegeri din România postdecembristă care sunt organizate ca urmare a anulării primului tur.[1]

Sistem electoral

Președintele României este ales prin vot universal, direct și secret. Un candidat este declarat câștigător în primul tur dacă obține peste 50% din voturile valabil exprimate. În caz contrar, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați clasați, iar cel care obține cele mai multe voturi este ales președinte. Conform Constituției, durata mandatului președintelui este de cinci ani cu un număr maxim de 2 mandate. Candidaturile pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate propune mai mulți candidați pentru a încuraja democrația deschisă prin opțiuni diversificate.

Calendar electoral

  • 4 martie: Termenul–limită până la care alegătorii din străinătate se pot înregistra pentru vot la o secție de votare (se înființează o secție de votare în grupul de localități unde au optat să voteze cel puțin 100 de alegători).
  • 15 martie: Finalizarea depunerilor candidaturilor prezidențiale.
  • 20 martie: Termenul–limită până la care alegătorii din străinătate se pot înregistra pentru vot prin corespondență.
  • 4 aprilie: Începerea campaniei electorale.
  • 2 – 4 mai: Se votează în străinătate.
  • 4 mai: Se votează primul tur de scrutin în România de la ora 07:00 până la ora 21:00.
  • 16 – 18 mai: Se votează în străinătate.
  • 18 mai: Se votează al doilea tur de scrutin în România de la ora 07:00 până la ora 21:00.

Registrul electoral

Registrul electoral este o bază de date oficială care cuprinde toți cetățenii români cu drept de vot. Acesta este folosit pentru a crea listele permanente și pentru a organiza secțiile de votare. Fiecare alegător poate vota doar în localitatea de domiciliu sau reședință la secția de votare unde este arondat.

Listele suplimentare sunt pentru alegătorii care nu sunt înregistrați pe listele permanente, dar doresc să voteze. Aceștia trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere unde confirmă că nu au votat deja în altă secție. În București nu se poate vota pe lista suplimentară în alt sector. În străinătate, alegătorii pot vota la oricare din secțiile de votare pe listele suplimentare.[2]

Validitatea buletinului de vot

Un buletin de vot poate fi considerat nul dacă:[3]

  • se aplică ștampila pe mai multe opțiuni.
  • este rupt, îndoit sau are semne de alterare.
  • nu conține ștampila secției de votare.
  • ștampila cu mențiunea „VOTAT” are alt model.
  • nu este ștampilat.

Un buletin de vot poate fi considerat valid dacă ștampila:

  • depășește limitele chenarului, fără a atinge alt chenar.
  • a fost aplicată de mai multe ori în același chenar.
  • a fost aplicată într-un chenar, cât și în afara oricărui alt chenar.
  • a fost aplicată într-un chenar, dar apar mențiuni ale alegătorului pe buletin.
  • se imprimă pe pagina interioară cu mențiunea TATOV.

Context

Pe 6 decembrie 2024, cu 48 de ore înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională a României, din cauza suspiciunilor de intervenție rusă în favoarea candidatului independent, Călin Georgescu, care a luat un avans șoc în primul tur, cu 23%, și problemelor de finanțare ale campaniei sale, pe lângă alte încălcări ale legislației electorale.[4] În urma anulării, Curtea Constituțională a decis ca Iohannis să rămână președinte până va fi ales un succesor.

Pe 21 decembrie 2024, prin coaliția majoritară între PSD, PNL, UDMR și partidele minorităților etnice, a fost format un nou guvern cu Marcel Ciolacu ca prim-ministru.[5][6]

Pe 23 decembrie 2024, au fost aleși președinții celor două camere ale Parlamentului: Ilie Bolojan ca președinte al Senatului României, iar Ciprian-Constantin Șerban ca președinte al Camerei Deputaților a României.[7]

Pe 12 februarie 2025, în urma inițierii în Parlament a procedurii de suspendare a președintelui, Klaus Iohannis a demisionat din funcție. Conform art. 98 din Constituția României, președintele Senatului, Ilie Bolojan, devine președinte interimar.[8]

Pe 26 februarie 2025, Călin Georgescu a fost acuzat de mai multe infracțiuni precum „incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale” și a primit interdicție de 60 de zile privind aparițiile mass-media.[9][10][11]

Pe 9 martie 2025, candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă pentru nerespectarea procedurilor electorale, comportamentul său la alegerile anterioare și pentru respectarea hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024.[12][13][14]

Candidați

Pentru a participa în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, candidatul trebuie să fie cetățean român, să aibă domiciliul stabil în România, să fi împlinit vârsta minimă de 35 de ani la data depunerii candidaturii și să nu fie lipsit de dreptul de vot printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Conform legii electorale, fiecare candidat la prezidențiale trebuie să adune minimum 200.000 de semnături de susținere de la cetățeni cu drept de vot.

Nume Născut Campanie Experiență în funcție publică Ocupație Afiliere și aprobare

Nicușor Dan

20.12.1969
(55 ani)
Făgăraș
 
Motto:

România Onestă
Instituții în slujba oamenilor, nu a găștilor.

Primar General al municipiului București (2020–prezent)
Deputat (2016–2020) 		Activist civic

Matematician
Politician
Profesor

Independent

Susținut de: PMP,[15] FD,[16] DREPT, PRA, NOA,[17] PDU,[18] PNȚMM,[19] REPER,[20] PV[21], URSPDF[22]

 

Crin Antonescu

21.09.1959
(65 ani)
Tulcea
 
Motto:

România, Înainte!

Senator (2008–2016)
Președintele interimar al României (2012)
Președintele Senatului României (2012–2014)
Deputat (1992–2008) 		Politician

Istoric
Profesor

Alianța Electorală România Înainte (A.RO)
formată din: PNL, PSD, UDMR/RMDSZ[23]

Partidele minorităților naționale (posibil cu excepția Asociației Italienilor din România)

George Simion

21.09.1986
(38 ani)
Focșani
 
Motto:

Democrație!

Deputat (2020–prezent) Politician Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Susținut de: Partidul Oamenilor Tineri (POT)

 
Victor Ponta 		20.09.1972
(52 ani)
București
 
Motto:

România pe primul loc

Deputat (2004–prezent)
Prim-ministrul României (2012–2015)
Ministrul pentru Relația cu Parlamentul (2008–2009) 		Avocat

Politician

Independent

Elena Lasconi

20.04.1972
(52 ani)
Hațeg
 
Motto:

Pentru toți, nu doar pentru unii!

Primarul Municipiului Câmpulung (2020–prezent) Jurnalist

Politician

Uniunea Salvați România (USR)

Daniel Funeriu

11.04.1971
(53 ani)
Arad
 
Motto:

Asta-i direcția!

Ministrul Educației (2009–2012)
Eurodeputat (2008–2009) 		Chimist

Politician

Independent
 
Cristian Terheș 		04.12.1978

(46 ani)

Zalău

Politician Partidul Național Conservator Român

Lavinia Șandru

06.02.1975
(50 ani)
Dej 		Motto:

România Reală – România Umanistă

Deputat (2004–2008) Jurnalist

Politician

Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)

John Ion Banu Muscel

08.07.1960

(64 ani)

Roman

Politician Independent

Silviu Predoiu

05.08.1958
(66 ani)

București

Director interimar al Serviciului de Informații Externe (2006–2007)

Director adjunct al SIE (2005–2006)

Șef direcția generală al SIE (2004–2005)

General

Politician

Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN)

Sebastian Popescu

12.02.1982
(43 ani)

Balș

Politician Partidul Noua Românie (PNR)

Candidați respinși

Candidați retrași

Sondaje de opinie

Articol principal: Sondaje de opinie pentru alegerile prezidențiale din România, 2025

Profilul de președinte și alte opinii relevante ale românilor

Conform unui sondaj INSCOP din noiembrie 2024, românii își doreau ca președintele să se ocupe: în proporție de 33,1% de apărare și securitate, 30,2% de politicile de sănătate, 28,7% de combaterea corupției, 28,6% de economie, 28,4% de politica externă, 21,8% de politicile educaționale, 8,8% de politicile sociale.[42][43]

Conform unui alt sondaj INSCOP din decembrie 2024, 87,5% susțin direcția occidentală a României (alianțele UE și NATO), iar 57,1% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când nu coincid cu regulile Uniunii Europene, cu riscul de a-și pierde poziția de stat membru al UE. Românii resping în proporție de 88,1% ieșirea din UE și din NATO.

49,8% consideră posturile de televiziune cele mai expuse știrilor false, în timp ce 40% consideră rețelele sociale principalele canale de dezinformare. 54% cred că guvernanții acționează mai degrabă în interesul altor țări, 63,8% - că statul ajută mai mult firmele străine și multinaționalele decât companiile românești, 61,8% că România are o economie controlată de străini în funcție de interesele altor țări, 54,3% că produsele agricole românești sunt mai rare în supermarketuri din cauză că acestea preferă produsele străine, 66,5% că firmele străine vând în România produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte state.

Majoritatea ideilor negative la adresa străinilor sunt însă în scădere. Românii sunt divizați în privința dacă investițiile străine au făcut mai mult bine decât rău României (45,8% vs. 43,4%) și consideră în proporție de 55,8% că firmele străine ar trebui taxate mai mult.[44] 69,1% ar fi deschiși să voteze cu un partid sau candidat naționalist,[45] însă nu și dacă acesta ar propune ieșirea din Uniunea Europeană, apropierea de Rusia sau naționalizarea companiilor privatizate. Parteneriatul civil între persoane de același sex, o temă ajunsă în prim-planul campaniei pentru turul al doilea al alegerilor anterioare, este respins de 68,1% dintre români.[46]

Un sondaj IRES din decembrie 2024 indică cea mai mare îngrijorare fiind războiul în preajma României pentru 24% dintre români, criza politică pentru 23%, creșterea prețurilor pentru 20%, frica de boală pentru 14%, lipsa locurilor de muncă pentru 6%, reducerea veniturilor pentru 3%, lipsa de perspectivă pentru 3%, nesiguranța locului de muncă pentru 2% și singurătatea pentru 2%.

61% dintre români indică anul 2024 ca mai rău din punct de vedere al actului de guvernare și al politicii, iar 57% mai rău din punct de vedere economic. 20% indică creșterea prețurilor ca evenimentul care a afectat preponderent negativ România în 2024 (imediat după anularea alegerilor pentru 43% dintre români).[47]

Note

  1. ^ „CCR anulează primul tur al alegerilor prezidențiale 2024. Procesul electoral se reia de la zero”. Euronews. . 
  2. ^ „Registrul Electoral”. Autoritatea Electorală Română. 
  3. ^ „Ghidul alegătorului cu domiciliul în țară” (PDF). Autoritatea Electorală Permanentă. . 
  4. ^ Garguli, Deniz (). „Guvernul a decis data noilor alegeri prezidențiale din România. Vor avea loc în luna mai 2025 | SURSE • Alegeri 2024-2025”. B365. Accesat în . 
  5. ^ „Cine vor fi miniștrii din noul Guvern și cum s-au împărțit portofoliile între PSD, PNL și UDMR. Emil Hurezeanu și Daniel David, printre viitorii miniștri - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  6. ^ „Cine sunt miniștrii din noul Guvern Ciolacu. Noul cabinet va avea 16 ministere”. Euronews. . Accesat în . 
  7. ^ Redacția (). „Le Figaro: Sfârșitul lamentabil al mandatului lui Klaus Iohannis / Criticii săi îl numesc "un rege leneș"”. G4Media.ro. Accesat în . 
  8. ^ „Declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni - 10.02.2025”. 
  9. ^ Brîndușescu, Andrei (). „Călin Georgescu, primele cuvinte după ce a fost audiat la Parchet”. Libertatea. Accesat în . 
  10. ^ „Georgescu pleaca acasa, insa procurorii au luat mai multe decizii: i-au interzis sa mai apara la televiziuni si in restul presei. Nu are voie nici sa isi faca conturi pe retelele de socializare”. Aktual 24. . Accesat în . 
  11. ^ Luca, Iulian (). „Veste imensă pentru Călin Georgescu. A venit verdictul așteptat: Nu va fi scos din cursă” (în Romanian). Capital. Accesat în . 
  12. ^ „Prezidențiale2025/ Biroul Electoral Central a respins înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu (oficial)”. agerpres.ro. . 
  13. ^ „Anunț oficial al Biroului Electoral Central privind respingerea candidaturii lui Călin Georgescu - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  14. ^ „Prezidențiale2024/BEC a ținut cont de aspectele fundamentale 'deja tranșate' de CCR la respingerea candidaturii lui Georgescu”. agerpres.ro. . 
  15. ^ Alexandra Coșlea (). „VIDEO Primul partid care îl susține oficial pe Nicușor Dan în cursa pentru Cotroceni. „Alternativa nu e în niciun caz Rusia"”. HotNews.ro. Accesat în . 
  16. ^ Corina Oprea (). „PMP și Forța Dreptei îl susțin pe Nicușor Dan la prezidențiale. Ludovic Orban confirmă”. Puterea.ro. Accesat în . 
  17. ^ „Inca un partid anunta ca il sustine pe Nicusor Dan la prezidentiale: „A fost un sustinator al initiativelor care promovau bunastarea animalelor si conservarea mediului inconjurator"”. Aktual24. . Accesat în . 
  18. ^ „Partidului Diaspora Unită-PDU îl susține pe Nicusor Dan la alegerile prezidențiale din 2025”. 
  19. ^ „COMUNICAT: PNȚMM îl susține pe Nicusor Dan la alegerile prezidențiale din acest an”. 
  20. ^ „Partidul REPER îl susține pe Nicușor Dan pentru România Onestă”. Accesat în . 
  21. ^ a b „Partidul Verde anunță susținerea candidaturii domnului Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din mai 2025”. www.instagram.com. Accesat în . 
  22. ^ „Facebook”. 
  23. ^ Mihăescu, Alexandru (). „DOCUMENT Liderii PSD, PNL și UDMR au semnat protocolul alianței electorale "România înainte". Crin Antonescu, candidat la prezidențiale”. G4Media.ro. Accesat în . 
  24. ^ „De ce a respins CCR candidatura lui Călin Georgescu: Alegerile în „circumstanțe excepționale" dau dreptul BEC să aplice direct Constituția”. euronews.ro: Știri de ultimă oră, breaking news, #AllViews. . Accesat în . 
  25. ^ a b c d e Redacția (). „Cinci candidați respinși, cinci - admiși, în ședința de sâmbătă a Biroului Electoral Central”. G4Media.ro. Accesat în . 
  26. ^ „BEC” (PDF). 
  27. ^ „BEC” (PDF). 
  28. ^ Bălărie, Lucian (). „Un vrâncean s-a visat președinte! Dosarul său, respins (și) pentru că avea buletinul expirat!”. Jurnal de Vrancea - Stiri din Vrancea si Focsani. Accesat în . 
  29. ^ „BEC” (PDF). 
  30. ^ „BEC” (PDF). 
  31. ^ „BEC” (PDF). 
  32. ^ Andreea, Pavaloiu (). „Cine este primul candidat la prezidențiale respins de BEC”. Puterea.ro. Accesat în . 
  33. ^ Matei, Damian (). „BREAKING VIDEO Anamaria Gavrilă își retrage candidatura la prezidențiale / George Simion rămâne în cursă”. G4Media.ro. Accesat în . 
  34. ^ Mihăescu, Alexandru (). „Cătălin Avramescu a renunțat să mai candideze la prezidențiale, la doar câteva zile după intrarea în cursă. El a invocat motive personale”. G4Media.ro. Accesat în . 
  35. ^ „Facebook”. 
  36. ^ „Ana Birchall - pagină de Facebook”. 
  37. ^ „Anton Pisaroglu nu mai candidează la alegerile prezidențiale: „Planul de fragmentare a votului suveranist a început"”. 
  38. ^ Ioncea, Iulian (). „Becali candidat? Anunț după ce BEC a respins pe Călin Georgescu”. Libertatea. Accesat în . 
  39. ^ „Apare o nouă opțiune suveranistă - Polul Suveranist și-a anunțat candidatul la prezidențiale”. Stiri pe surse. . Accesat în . 
  40. ^ „Dan Negru: „Mă gândesc să candidez la prezidențiale, că e o afacere bună" / „Luăm lejer cele 300.000 de voturi și recuperăm banii de la stat" - HotNews.ro”. . Accesat în . 
  41. ^ „Instagram”. www.instagram.com. Accesat în . 
  42. ^ admin. „NOIEMBRIE 2024: Sondaj de opinie INSCOP Research (Partea a III-a) | Membru ESOMAR”. Accesat în . 
  43. ^ https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2024/11/18.11.24-Sondaj-INSCOP-la-comanda-LIBERTATEA.-Partea-a-III-a.-Competente-presedinte.pdf
  44. ^ admin. „IANUARIE 2025: România între național și european în era dezinformării. Sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens | Membru ESOMAR”. Accesat în . 
  45. ^ Întrebarea exactă este: Dvs. personal ați vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte care promovează valorile religioase și susține familia tradițională? https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2025/01/23.01.25-Prezentare-grafica-Sondaj-INSCOP-Partea-a-II-a.pdf
  46. ^ https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2025/01/21.01.2025-Raport-final-INSCOP-Funky-Citizens.pdf
  47. ^ https://ires.ro/uploads/articole/ires_bilantul-anului-2024_sondaj-national.pdf

Legături externe

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_prezidențiale_în_România,_2025&oldid=16883341