Aleksandr Beleaev
Date personale
Născut[2][1][3] Modificați la Wikidata
Smolensk, Imperiul Rus[2][4] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[5][6][7][2][3] Modificați la Wikidata
Pușkin, RSFS Rusă, URSS[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatKazanskoe kladbișce[*][[Kazanskoe kladbișce (cemetery in Pushkin, Russia)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
scriitor de literatură științifico-fantastică[*]
reporter[*]
jurist
jurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[3][8][9] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeА. Ром[1]
Арбел[1]  Modificați la Wikidata
Alma materDemidovski iuridiceski liței[*][[Demidovski iuridiceski liței |​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Aleksandr Romanovici Beleaev (rusă Александр Романович Беляев; n. , Smolensk, Imperiul Rus – d. , Pușkin, RSFS Rusă, URSS) a fost un scriitor rus considerat părintele literaturii științifico-fantastice sovietice. Este unul din cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii SF în prima jumătate a secolului al XX-lea.[10]

Biografie și carieră

modificare

S-a născut la Smolensk, Imperiul Rus, într-o familie de preoți ortodocși. La Smolensk a terminat studiile primare și medii. Cele superioare la Moscova; a urmat în paralel Conservatorul și Facultatea Juridică. Ca student a avut mari greutăți materiale și a fost obligat să lucreze ca ziarist, scenograf și chiar instrumentist într-o trupă de muzică.[10]

În 1916 s-a îmbolnăvit grav de tuberculoză osoasă și a stat mulți ani la pat. Boala i-a provocat neplăceri până la sfârșitul vieții.

A debutat cu povestiri și romane SF în foileton la mai multe reviste; cu scrieri ca Omul-amfibie, Capul profesorului Dowell și Traficantul de aer.

Deși a început cariera literară abia la vârsta de 39 de ani, a devenit repede cunoscut atât în URSS cât și în alte țări, mai ales datorită romanelor sale științifico-fantastice Capul profesorului Dowell (Голова профессора Доуэля, 1925), Insula corăbiilor naufragiate (Остров погибших кораблей, 1927), Omul-amfibie (Человек-амфибия, 1928), Stăpânul lumii (Властелин мира, 1929) și Ariel (Ариэль, 1941).

Din 1925 s-a dedicat exclusiv literaturii, cele mai multe scrieri ale sale le realizează în orașul Pușkin unde se stabilește din 1931 și unde va rămâne până la decesul său. A scris 18 romane și peste 50 de opere în total de literatură SF. Cele mai importante lucrări ale sale sunt: Omul-amfibie, Săritura în neant, Steaua KEȚ (sau Stelele din Keț), Insula corăbiilor naufragiate (sau Insula corăbiilor scufundate), Ultimul om din Atlantida, Agricultorii subacvatici, Omul care și-a găsit chipul (sau Omul care și-a găsit fața), Nava aeriană, Laboratorul W, Ariel. Cu puțin timp înainte de moartea sa scrie nuvela Mirele anatomic.[10]

Lucrări

modificare
  1. Capul profesorului Dowell (Голова профессора Доуэля). Povestirea publicată în 1924-1925, romanul în 1937.
  2. Insula corăbiilor naufragiate (Остров погибших кораблей, 1926-1927). Ecranizare omonimă în 1987 (Остров погибших кораблей).
  3. Ultimul om din Atlantida (Последний человек из Атлантиды, 1926-1927)
  4. Stăpânul lumii (Властелин мира, 1926-1929)
  5. (Luptă aeriană) (Борьба в эфире (1927- 1928)
  6. Omul-amfibie (Человек-амфибия, 1928)
  7. Traficantul de aer (Продавец воздуха, 1929)
  8. Omul care și-a găsit chipul (Человек, потерявший лицо, 1929)
  9. Agricultorii subacvatici (Подводные земледельцы, 1930)
  10. Săritura în neant (Прыжок в ничто, 1933)
  11. Nava aeriană (Воздушный корабль, 1934—1935)
  12. (Ochiul miraculos) (Чудесное око, 1935)
  13. Steaua KEȚ (Звезда КЭЦ, 1936—1940)
  14. (Oaspetele ceresc) Небесный гость (1937—1938)
  15. (Sub cerul Arcticului) (Под небом Арктики, 1938—1939)
  16. Laboratorul W (Лаборатория Дубльвэ, 1938—1939)
  17. Omul care și-a găsit chipul (Человек, нашедший своё лицо, 1940)
  18. Ariel (Ариэль, 1941)

Traduceri în limba română

modificare
  • Portul științei, prefață de B. Leapunov
  • Omul-amfibie (1928), traducere de V. Probeanu și M. Cardaș
  • Capul profesorului Dowell (1925), traducere de V. Probeanu și M. Cardaș
  • Omul care și-a găsit chipul (1929), traducere de V. Probeanu și M. Cardaș
  • Aleksandr Beleaev - Steaua KEȚ, Opere alese II, Editura Tineretului, București, 1963. Volumul cuprinde:
  • Aleksandr Beleaev - Stăpânul lumii, Opere alese III, Editura Tineretului, București, 1964. Volumul cuprinde:
  • Aleksandr Beleaev - Ariel, Editura Tineretului, București, 1959
  • Aleksandr Beleaev - Hoiti-Toiti, în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” nr. 95-96, supliment al revistei Știință & Tehnică
  • Aleksandr Beleaev - Hoiti-Toiti, Almanahul Anticipația, 1984
  • Aleksandr Beleaev - Steaua KEȚ, 1963, ediția a II-a în 1967
  • Aleksandr Beleaev - În abis, traducere de Igor Blok. În vol.: Odiseea marțiană, Maeștrii anticipației clasice, Antologie alcătuită și comentată de Ion Hobana, Colecția „Biblioteca pentru toți” nr. 863, Editura Minerva, București, 1975
  • Aleksandr Beleaev - Omul-amfibie, traducere de V. Probeanu și M. Cardaș, Editura Raduga, Moscova; Editura Albatros, București, 1989
  • Aleksandr Beleaev - Omul-amfibie, traducere de V. Probeanu și M. Cardaș, Editura Cezareea, București, 1992
  • Aleksandr Beleaev - Capul profesorului Dowell. Omul-amfibie, Colecția „Biblioteca Școlarului”, Editura Litera, București, 1997

Referințe critice

modificare
  1. ^ a b c Literatorî Sankt-Peterburga. HH vek 
  2. ^ a b c d Kratkaia literaturnaia iențiklopedia 
  3. ^ a b c ProDetLit 
  4. ^ Беляев Александр Романович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ Russkaia literatura XX veka. Tom 1, 2005[*][[Russkaia literatura XX veka. Tom 1, 2005 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ „Aleksandr Beleaev”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Alexandre BELIAEV, NooSFere, accesat în  
  8. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  9. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  10. ^ a b c Aurel Cărășel - Mic dicționar de autori SF, Editura Avlad & Vlad, 1996. Redactor Viorel Pîrligras. pag. 68-70

Legături externe

modificare