Alexandru Jebeleanu
Alexandru Jebeleanu (n. 7 octombrie 1923, Șipet, Timiș – d. 28 aprilie 1996, București) a fost un poet român.
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
După absolvirea liceului industrial la Timișoara a urmat un semestru cursurile Facultății de Agronomie din Timișoara.[1]
A trecut să studieze la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, pe care a absolvit-o în 1959.[1]
A debutat în revista “Universul literar”, în 1941, debutul editorial fiind în 1945 cu volumul “Oglinzi sonore”.[1]
În 1949 a fost înființată Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România, din care făceau parte 16 membri ai Uniunii Scriitorilor din România. În funcția de Secretar (președinte) a fost ales poetul Alexandru Jebeleanu[2], funcție pe care a îndeplinit-o până în 1970.
În 1952 publicația Scrisul bănățean a devenit revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, avându-l ca redactor-șef pe Alexandru Jebeleanu[2], funcție pe care a îndeplinit-o până în 1972.
În ianuarie 1964 revista Scrisul bănățean și-a schimbat denumirea, devenind revista Orizont, cu apariție lunară. Din Comitetul de redacție făceau parte: Alexandru Jebeleanu (Redactor-șef), Ion Arieșanu, Nicolae Ciobanu, Anghel Dumbrăveanu (Secretar de redacție) și Andrei A. Lillin.[2]
Din 1972 a devenit redactor, apoi director al Editurii Facla din Timișoara.[1]
Simbioza artelor modificare
Compozitorul Doru Popovici a compus Madrigale bănățene pe versurile lui Alexandru Jebeleanu.[3]
Volume modificare
Antume modificare
- Poezia nouă bănățeană, (volum colectiv ce-i include pe tinerii, pe atunci: Petru Sfetca, Petru Vintilă, Alexandru Jebeleanu, Pavel Bellu), alcătuit, îngrijit și prefațat de Virgil Birou, 1944;
- Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945;
- Certitudini, București, 1958;
- Frumuseți simple, București, 1962;
- Nostalgii solare, București, 1965;
- Divagații și simetrii, București, 1969;
- Transparențe, București, 1972;
- Peregrinări terestre : Versuri, 85 p., Editura Facla, Timișoara, 1975;
- Surâsul Meduzei, Timișoara, 1979;
- Forma clară a inimii (sonete), Editura Eminescu, București, 1982;
- Viziunile lui Narcis, București, 1985;
- Linia azură a lucrurilor, prefață de Emil Manu, Timișoara, 1986;
- Arhitecturi de cristal, Timișoara, 1989;
- Magnolii de octombrie, Timișoara, 1994.
- Sonete de dragoste, 130 p., Editura Helicon, Timișoara, 1996; ISBN 973-574-169-5.
Postume modificare
- Restituiri epistolare. vol.1, 286 p. Editura Eubeea, Timișoara, 2005; ISBN ISBN 973-673-049-2
- Restituiri epistolare. vol.2, 316 p. Editura Eubeea, Timișoara, 2006; ISBN 973-673-048-4
- 12 Sonete de dragoste / 12 Sonnets of love, ediție bilingvă, 60 p., traducători Rodica Opreanu, Bianca Nedelcu și Ana Zlibuț, Editura Eubeea, Timișoara, 2009; ISBN 978-973-673-163-8
In memoriam modificare
În Timișoara o stradă îi poartă numele.
Note modificare
- ^ a b c d Calendar național 2003[nefuncțională]
- ^ a b c „Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Timișoara”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Mirela Zafiri: Dialog cu Doru Popovici, în revista Muzica nr.1/2010
 | Acest articol biografic despre un scriitor român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |