Alexandru Lazăr (actor)
Alexandru Lazăr | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Alexandru Lazăr |
Născut | 24 aprilie 1933 Arțari, România ![]() |
Decedat | 16 octombrie 2019 (86 de ani) București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | actor de teatru[*] lector universitar[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Ani de activitate | 1956-2019 |
Modifică date / text ![]() |
Alexandru Lazăr (n. , Arțari, Ileana, Călărași, România – d. , București, România) a fost un actor și critic de film român.[1][2]
Biografie artistică
modificareAlexandru (Sandu) Lazăr s-a născut pe 24 aprilie 1933 în comuna Ileana, județul Călărași. A urmat, la început, doi ani de Filologie la Universitatea din București, după care a trecut la Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” (IATC)[3], la clasa de actorie a profesorului Moni Ghelerter, având-o ca asistentă pe Sorana Coroamă-Stanca.
În 1961, a absolvit IATC-ul cu spectacolele de absolvire „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, „Secunda 58” de Dorel Dorian și „Centrul înaintaș a murit în zori” de Agostino Cuzzani.
În perioada 1961-1975 a fost actor la „Teatrul Tineretului” din Piatra Neamț, după care, între anii 1975-1977, a fost asistent și apoi (1977-1991) lector universitar I.A.T.C. la clasa actorului Amza Pellea.[4] În perioada 1991-2001 a fost conferențiar universitar la „Academia de Teatru și Film” (ATF), iar în 2001 devine doctor în istoria teatrului românesc. A fost, de asemenea, profesor la Facultatea de Arte a Universității „Hyperion” din București.[5]
Distincții
modificare- Medalia Meritul Cultural clasa I (6 noiembrie 1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”[6]
Filmografie[1]
modificare- Gustul și culoarea fericirii (1978)
- Totul pentru fotbal (1978)
- Am fost șaisprezece (1980)
- Burebista (1980)
- Șantaj (1981)
- Saltimbancii (1981)
- Înghițitorul de săbii (1982)
- Calculatorul mărturisește (1982)
- Un saltimbanc la Polul Nord (1982)
- Căruța cu mere (1983)
- Fram - (1983)
- Secretul lui Bachus (1984)
- Raliul (1984)
- Fapt divers (1985)
- Sosesc păsările călătoare (1985)
- Promisiuni (1985)
- Racolarea (1985)
- Cucoana Chirița (1987)
- Secretul lui Nemesis (1987)
- Vulcanul stins (1987)
- Zîmbet de Soare (1988)
- Chirița în Iași (1988)
- O vară cu Mara (1989)
- Cine are dreptate? (1990)
- Harababura (1991)
- Stare de fapt (1995)
- Faimosul paparazzo (1999)
- Păcală se întoarce (2006)
- Moștenirea (2010)
- Aurora (2010)
Note
modificare- ^ a b „Alexandru Lazăr”. aarc.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Doliu în lumea teatrului. A murit actorul și criticul Alexandru Lazăr”. .
- ^ Alexandru Lazăr
- ^ „Alexandru Lazăr”. aarc.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „IN MEMORIAM Alexandru Lazăr (1933-2019) - UNITER”.
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.