Alfabetul de tranziție
Alfabetul de tranziție (denumit și alfabet civil, spre a-l deosebi de cel ecleziastic)[1] face trecerea de la alfabetul chirilic român la alfabetul latin.
Spre deosebire de textele laice românești care după 1828, grație Gramaticii lui Ion Heliade-Rădulescu,[2] au început să utilizeze alfabetul de tranziție, literatura religioasă a utilizat alfabetul chirilic până în 1881, când Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decis înlocuirea în cărțile bisericești a alfabetului chirilic cu cel latin.[3]
Alfabetul de tranziție a început să fie folosit în special după 1840 când au fost introduse litere latine între cele chirilice din texte, astfel încât oamenii să se obișnuiască cu ele.[4]
Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin în Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești a fost decretată în 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
În Transilvania, primul ziar românesc, Gazeta de Transilvania, și suplimentul lui literar, Foaie pentru minte, inimă și literatură, au fost tipărite în primii ani cu alfabet chirilic. Primul număr al ziarului, apărut la 12/24 martie 1838, era scris cu caractere chirilice. În numărul 1 din 2 ianuarie 1852 a apărut, pe prima pagină, primul articol scris cu caractere latine, intitulat „Monarhia austriacă”. În același an s-a trecut la scrierea cu caractere latine a primei pagini, în întregimea sa. Începând cu numărul 1 din 7 ianuarie 1862, Gazeta de Transilvania a fost scrisă integral cu caractere latine.[5]
În prezent, în bibliotecile din România și Republica Moldova există numeroase texte, unele digitizate, scrise în alfabet mixt dar inaccesibile publicului larg necunoscător al caracterelor chirilice. Prin urmare, în instituțiile de cercetare din țară există proiecte de transliterare a acestora în alfabetul latin modern.[6]
Note modificare
- ^ Carmen Stînea, Din colecțiile bibliotecii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia: primele manuale moderne românești din Transilvania
- ^ Gramatică românească, de D. I. Eliad, Sibiu, 1828
- ^ Virgil Malin, Înlocuirea alfabetului chirilic cu alfabetul latin în tipăriturile noastre bisericești. În: „Mitropolia Olteniei”, XIV, 1962, nr. 10-12, p. 624-640.
- ^ Și cărțile de povești au poveștile lor.
- ^ „Tranziție alfabet chirilic la alfabet latin”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „19th Century Romanian Transitional Alphabet Transliteration Project”. Universitatea de Vest din Timișoara, România. Accesat în .
Bibliografie modificare
- Cazimir, Ștefan; Alfabetul de tranziție; Editura Humanitas, București, 2006
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.