Deschide meniul principal

Alfons Maria de Liguori

episcop catolic italian, întemeietor al unei congregații călugărești, învățător al Bisericii, sfânt.
Sfântul Alfons Maria de Liguori
Liguori.jpg
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Napoli, Regatul Neapolelui Modificați la Wikidata
Decedat (90 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Pagani, Italia[5] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSalerno Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Romano-Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
preot catolic[*]
scriitor
poet
avocat Modificați la Wikidata
Venerație
Venerat înBiserica Catolică
Beatificat15 septembrie 1815, Roma
Canonizat1831, Roma, Papa Grigore al XVI-lea
Sărbătoare1 august
ÎnsemneCruce în mâna dreaptă indicată cu mâna stângă
PatronajePreoți în spovadă, teologi, moraliști
Alte informațiiDeclarat Doctor al Bisericii în 1871 de Papa Pius al IX-lea, Fondator al Redemtoriștilor
Gloriole.svg Sfinți

Alfons Maria de Liguori (n. ,[1][2][3][4] Napoli, Regatul Neapolelui – d. ,[1][2][3][4] Pagani, Italia[5]) a fost un episcop catolic italian, întemeietor al unei congregații călugărești, învățător al Bisericii, sfânt.

ViațaModificare

S-a născut la Napoli în anul 1696. La vârsta de 16 ani și-a luat doctoratul în dreptul civil și canonic. A fost hirotonit preot la vârsta de 30 de ani și apoi a întemeiat Congregația Preasfântului Răscumpărător (a Redemptoriștilor) (la Congregazione del Santissimo Redentore) în vederea propovăduirii vieții creștine în popor. Ales episcop la Santa Agata dei Gothi în Campania, își petrecea cea mai mare parte a timpului la amvon sau spovedind. După o vreme și-a dat demisia. A murit la Pagani (Campania) în anul 1787. A fost canonizat în 1839 și proclamat învățător al Bisericii în 1871.

OperaModificare

Sf. Alfons a scris numeroase lucrări, mai ales de morală, domeniu în care este socotit un maestru.

Despre necesitatea rugăciunii, scria:

Cine se roagă se mântuiește cu siguranță; cine nu se roagă se osândește cu siguranță (Del gran mezzo della preghiera).

EdițiiModificare

  • Opera omnia. 22 vol, ed. îngr. de E.Grimm. Monza-Torino, 1822-23; 1887;
  • Lettere di S. Alfonso Maria de' Liguori 3 vol., ed. îngr. de F. Kuntz și F. Pitocchi. Roma, 1887-1890;
  • Opera dogmatica. 2 vol., ed. îngr. de A. Walter. Roma, 1903;
  • Opere ascetiche. 10 vol., ed. îngr. de F. Delerue ș.a. Roma, 1935-1968;
  • Theologia moralis. 4 vol., ed. îngr. de L. Gaudé (ediție critică specială). Roma, 1905;
  • Praxis Confessarii, ed. îngr. de G. Blanc. Roma, 1912;
  • Herrlichkeiten Mariä, îngr. de J. Litz. Regensburg, 1922;
  • Übung der Liebe zu Jesus Christus. Regensburg, 1923;
  • Canzoniere Alfonsiano, îngr. de O. Gregorio. Angri, 1933;
  • Das große Mittel des Gebetes. Bonn, 1934;
  • Besuchungen. Bonn, 1937;
  • The Way of Saint Alphonsus Liguori. Selected Writings, îngr. de B. Ulanov. Londra, 1961;
  • Les Gloires de Marie, îngr. de P. Favre, introd. Th. Rey-Mermet. Paris, 1986;

NoteModificare

  1. ^ a b c d „Alfons Maria de Liguori”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Alphonsus Maria de' Liguori, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Alphonsus Maria de' Liguori, International Music Score Library Project, accesat în  
  4. ^ a b c d Saint Alfonso Maria de Liguori, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b „Alfons Maria de Liguori”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  

BibliografieModificare

Legături externeModificare