Aloisia Veit
Date personale
Născută[5][6] Modificați la Wikidata
Pontebba, Friuli-Veneția Giulia, Italia Modificați la Wikidata
Decedată (49 de ani)[6] Modificați la Wikidata
Hartheim Euthanasia Centre⁠(d), Austria Superioară, Austria Modificați la Wikidata
PărințiJosef Veit[*]
Aloisia Veit[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriJosef Veit[*][[Josef Veit ((1900-1920))|​]]
Viktoria Veit[*][[Viktoria Veit |​]]
Josefa Veit[*][[Josefa Veit |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 Austria
 Germania Nazistă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuAm Spiegelgrund[*][[Am Spiegelgrund (former children's clinic in Austria)|​]][1]
Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien[*][[Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien (hospital in Austria)|​]][2]
Graz
Viena
Therapiezentrum Ybbs - Psychiatrisches Krankenhaus[*][[Therapiezentrum Ybbs - Psychiatrisches Krankenhaus (hospital in Austria)|​]][3]
Tötungsanstalt Hartheim[*][[Tötungsanstalt Hartheim (Nazi killing facility)|​]][4]
Rosenburg[*][[Rosenburg (locality and cadastral community in Horn District)|​]][2]  Modificați la Wikidata
RudeAdolf Hitler[5]
Josepha Schicklgruber[*][[Josepha Schicklgruber (1799 -)|​]]
Konrad Pracher[*][[Konrad Pracher |​]]
Maria Pracher[*][[Maria Pracher |​]]  Modificați la Wikidata

Aloisia Veit (n. , Pontebba, Friuli-Veneția Giulia, Italia – d. , Hartheim Euthanasia Centre⁠(d), Austria Superioară, Austria) a fost verișoară cu Adolf Hitler și o victimă a uciderii bolnavilor de către naziști.

Biografie

modificare

Aloisia Veit provenea din linia Schicklgruber; străbunica ei din partea tatălui, Josepha Schicklgruber, și bunica lui Adolf Hitler din partea tatălui, Maria Anna Schicklgruber⁠(d), erau surori. A fost angajată cu funcția de cameristă. Din cauza unui „comportament neobișnuit”, a fost internată la 26 ianuarie 1932 în instituția Am Steinhof⁠(d) din Viena unde a petrecut nouă ani în secții închise. Potrivit fișei pacientului, ea suferea de „tulburare mentală schizofrenică, cu confuzie și depresie, gândire dezorganizată, halucinații și idei delirante”.

Pe 28 noiembrie 1940, ea a fost transportată la instituția de îngrijire și recuperare a orașului Viena din Ybbs an der Donau și apoi, pe 6 decembrie 1940, a fost dusă la Centrul de Exterminare Hartheim și ucisă în camera de gazare de acolo.

Începând cu august 2004, istoricul american Timothy W. Ryback, care locuiește în Salzburg, și cercetătorul privat Florian M. Beierl au investigat în colaborare cu medicul legist din München, Wolfgang Eisenmenger, destinul Aloisiei Veit. Documentele descoperite în urma cercetărilor lor au fost publicate în 2005.

  1. ^ Q22116236[*], p. 275, 279  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b Q22116236[*], p. 275  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Q22116236[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Q22116236[*], p. 280  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ a b Q22116236[*], p. 274  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ a b Q22114666[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

modificare
  • Hans-Joachim Neumann, Henrik Eberle: War Hitler krank?: ein abschließender Befund, Lübbe-Verlag, Bergisch Gladbach 2009, ISBN 978-3-7857-2386-9.
  • Annette Hinz-Wessels: Aloisia Veit – Ein „Euthanasie“-Opfer aus Hitlers Familie. In: Petra Fuchs, Maike Rotzoll, Ulrich Müller, Paul Richter, Gerrit Hohendorf (Hrsg.): „Das Vergessen der Vernichtung ist Teil der Vernichtung selbst“. Lebensgeschichten von Opfern der nationalsozialistischen „Euthanasie“, Wallstein, Göttingen 2007, ISBN 978-3-8353-0146-7, S. 274ff. (nicht ausgewertet)