Analiza grafologică sau grafologia este o pseudoștiință[1][2][3][4][5][6][7] care își propune să analizeze personalitatea omului pe baza scrisului său de mână. Etimologic, grafologia este știința scrisului, dar privită ca disciplină independentă, are scopul de a determina caracterul și personalitatea individului prin intermediul scrisului.[8][9]

Expertiza criminalistică a scrisului (numită și analiză grafoscopică) nu este grafologie.[10][11]

Studiile empirice au dovedit că grafologia nu are validitate.[12][13]

Realizarea profilului modificare

Mai întâi se observă anumite trăsături fine în scris, în forma și dimensiunea literelor, a legăturilor dintre acestea, care toate împreună duc la o serie de tendințe. Acestea compun, prin corelare, anumite tendințe mai generale, care creionează un profil al tendințelor de caracter foarte specifice, care ajută la cunoașterea profundă a persoanei în contextul evaluării făcute.[14]

Spre exemplu câteva trăsături de caracter ce pot fi observate în analiza grafologică:

  • deschiderea spre ceilalți
  • optimismul
  • fluiditatea gândirii
  • capacitatea de concentrare
  • atenția la feed-back
  • gândirea critică
  • stima de sine
  • conștiinciozitatea
  • diplomația
  • încăpățânarea
  • entuziasmul
  • perseverența
  • creativitatea
  • atitudinea față de conflicte
  • dedicarea
  • intuiția
  • loialitatea
  • delicatețea
  • energia vitală

precum și trăsăturile mai complexe, cum ar fi gradul de sinceritate, orientarea spre succes, abilitățile de management, capacitatea de îndeplinire a sarcinilor, capacitatea de a lucra în echipă, rezistența la stres, abilitățile în vânzări, obiectivitatea sau hipersensibilitatea, precum și gradul în care se manifestă acestea sau opusul lor.[14]

Analiza grafologică oferă, în cunoașterea interumană și în profilarea resurselor umane, un instrument extrem de util pentru realizarea unui profil de personalitate concret, individual.[15] De-a lungul timpului acest domeniu a căpătat tot mai multă recunoaștere pe plan internațional, calificându-se la nivelul de știință, în Franța fiind considerată știință autentică.[16] La noi există Asociația Grafologică din România care prezintă activitatea unui grafolog; din 2008 activitatea este trecută în COR.[17]

Vocabular modificare

Fiecare sistem de analiză de mână are propriul său vocabular. Chiar dacă două sau mai multe sisteme pot împărtăși aceleași cuvinte, semnificațiile acestor cuvinte pot fi diferite. Semnificația tehnică a unui cuvânt folosit de un analist de mână, și sensul comun nu este congruent. Resentimentele, de exemplu, în uz comun, înseamnă supărare. În analiza grafologică, termenul indică o teamă de impunere.[18][19]

Păreri ale specialiștilor modificare

Iată ce scriu câțiva specialiști despre analiză grafologică, drept domeniu:

  • „Analiza Grafologică este știința care decodifică acest limbaj și care ne ajută să înțelegem personalitatea din scris. Este un test de personalitate, într-un fel. Și încă unul dintre cele mai bune teste de personalitate pe care le-am întâlnit. Analiza Grafologică ține atât de medicină cât și de psihologie. În mod cert, analiza grafologică este o știintă empirică prin excelență. Ea combină un studiu de factori fizici și emoționali în încercarea de a înțelege mai bine oamenii. În același timp, nu există doi oameni la fel pe acest pământ. La fel cum fiecare din noi are o voce diferită, amprente digitale diferite sau aspect fizic diferit, la fel fiecare din noi are un scris de mână diferit de al oricărui alt om”. (Ionuț Ciurea, promotor al analizei grafologice în România)
  • „Scrierea este pentru spirit, ceea ce notele sunt pentru armonia spirituală”. (Jules Crepieux-Jamin, promotor al analizei grafologice în Franța)[20]
  • „Un raport strâns între scriere și personalitatea autorului ei, e în afară de orice îndoială”. (Prof. C. I. Parhon)[20]

Aceste păreri sunt azi discreditate. Grafologia a fost evaluată de profesioniștii din domeniul sănătății mintale drept unul dintre top cinci cele mai discreditate teste psihologice.[21]

Bibliografie modificare

Henric Stahl, Grafologia și expertizele în scrieri. Anonimul-Falsul, București, Editura „Cartea Românească”, 1931, 131 p., cu 204 autografe și documente grafologice.

Radu Constantin, Personalitatea in scris. Grafologie, Editura Pro Universitaria, 2022

A. Athanasiu, Tratat de grafologie. Cunoașterea personalității prin scris, Editura Humanitas, București, 1996

E. Goldiș, Tratat de grafologie, Ed. Criterion Publishing, 2006

Crepieux- Jamin J., Scrisul și caracterul, Ed. Prietenii Cărții, București, 2001,

B. Mladin, Automatismele grafice –amprentă a scrisului. Stabilirea vinovăției prin grafologie , Ed. Paralela 45, 2008

V. I. Popescu, Expresia plastică a înscrisului și personalitatea, Ed. Detectiv, București, 2005

Frățilă A., Scrisul, oglinda personalității, Ed. Colosseum, București, 2005

Note modificare

  1. ^ „Barry Beyerstein Q&A”. Ask the Scientists. Scientific American Frontiers. Arhivat din original la . Accesat în .  "they simply interpret the way we form these various features on the page in much the same way ancient oracles interpreted the entrails of oxen or smoke in the air. I.e., it's a kind of magical divination or fortune telling where 'like begets like.'"
  2. ^ „The use of graphology as a tool for employee hiring and evaluation”. British Columbia Civil Liberties Union. . Arhivat din original la . Accesat în .  "On the other hand, in properly controlled, blind studies, where the handwriting samples contain no content that could provide non-graphological information upon which to base a prediction (e.g., a piece copied from a magazine), graphologists do no better than chance at predicting the personality traits"
  3. ^ entry in en:The Skeptic Encyclopedia of Pseudoscience.
  4. ^ Thomas, John A. (). „Graphology Fact Sheet”. North Texas Skeptics. Accesat în .  "In summary, then, it seems that graphology as currently practiced is a typical pseudoscience and has no place in character assessment or employment practice. There is no good scientific evidence to justify its use, and the graphologists do not seem about to come up with any."
  5. ^ James, Barry (). „Graphology Is Serious Business in France : You Are What You Write?”. New York Times. Accesat în . 
  6. ^ Frazier, Kendrick (November/December 1998). „Science and Reason, Foibles and Fallacies, and Doomsdays”. Skeptical Enquirer. Committee for Skeptical Enquiry. pp. Volume 22.6. Accesat în 18 September 2010.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ „BEYOND SCIENCE? Paper Personality, on season 8, episode 2”. Scientific American Frontiers⁠(simple)[traduceți] (în engleză). PBS. . Arhivat din originalul de la .  line feed character în |work= la poziția 226 (ajutor); Legătură externa în |work= (ajutor)
  8. ^ Dima, Eugenia (). Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Gunivas. p. 818. 
  9. ^ Rotari, Mădălina (). GRAPHOLOGY - SCIENCE OR PSEUDOSCIENCE?/GRAFOLOGIA – ȘTIINȚĂ SAU PSEUDOȘTIINȚĂ?. Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale. p. 83. 
  10. ^ „Grafologie”. LegeAZ. Accesat în . 
  11. ^ Goșa, Dumitru (). Andriciuc, Radu; Duvac, Ion; Lungu, Gelu; Goșa, Dumitru, ed. Manualul Detectivului Particular. ELSAM Training & Consulting. p. 176. ISBN 978-606-94538-0-3. Accesat în . 
  12. ^ Driver, Russell W.; Buckley, M. Ronald; Frink, Dwight D. (aprilie 1996). „Should We Write Off Graphology?”. International Journal of Selection and Assessment. 4 (2): 78–86. doi:10.1111/j.1468-2389.1996.tb00062.x. 
  13. ^ Furnham, Adrian; Gunter, Barrie (ianuarie 1987). „Graphology and personality: Another failure to validate graphological analysis”. Personality and Individual Differences. 8 (3): 433–435. doi:10.1016/0191-8869(87)90045-6. 
  14. ^ a b Grant, Marcus-Victor; J-B, Senior Editor (). „Beneficiile analizei grafologice”. Jurnalul Bucurestiului. Accesat în . 
  15. ^ Capațîna, Mihaela, Grafologia, accesat în  
  16. ^ Dunning, Brian (). „Grafologia - știință ori pseudoștiință?”. Scientia.ro. Accesat în . 
  17. ^ Madalina, Nedelea, PREZENTAREA ASOCIAȚIEI GRAFOLOGICE DIN ROMÂNIA, accesat în  
  18. ^ IGAS Department of Instruction (), The Encyclopedic Dictionary for Graphoanalysts (ed. 1st), Chicago, IL: International Graphoanalysis Society 
  19. ^ IGAS Department of Instruction (), The Encyclopedic Dictionary for Graphoanalysts (ed. 3rd), Chicago, IL: International Graphoanalysis Society 
  20. ^ a b „Ce poate "spune" scrisul tau despre tine?” (în engleză). BTI. Accesat în . 
  21. ^ Norcross, John C.; Koocher, Gerald P.; Garofalo, Ariele (). „Discredited psychological treatments and tests: A Delphi poll”. Professional Psychology: Research and Practice. 37 (5): 515–522. doi:10.1037/0735-7028.37.5.515. ISSN 1939-1323. Five tests rated by at least 25% of the experts in terms of being discredited for a specific purpose received mean scores of 4.0 or higher: Luscher Color Test, Szondi Test, handwriting analysis (graphology), Bender Visual Motor Gestalt Test (for assessment of neuropsychological impairment), eneagrams, and Lowenfeld Mosaic Test