Wikipedia

Angioplastie

Angioplastia, cunoscută și sub denumirea de angioplastie cu balon și angioplastie transluminală percutanată (PTA), este o procedură endovasculară minim invazivă utilizată pentru a lărgi arterele sau venele îngustate sau obstrucționate, de obicei pentru a trata ateroscleroza arterială.[1]

Angioplastie
Angioplastie cu balon

Un balon dezumflat atașat la un cateter este trecut peste un fir de ghidare în vasul îngust, iar mai apoi umflat la o dimensiune fixă.[2] Balonul forțează expansiunea vasului de sânge și a peretelui muscular din jur, permițând un flux sanguin îmbunătățit.[3] Un stent poate fi introdus în momentul balonării pentru a se asigura că vasul rămâne deschis, iar balonul este mai apoi dezumflat și retras.[4] Angioplastia a ajuns să includă tot felul de intervenții vasculare care sunt de obicei efectuate percutanat.

Utilizări și indicații

modificare

Angioplastie coronariană

modificare
  1. ^ Chhabra, Lovely; Zain, Muhammad A.; Siddiqui, Waqas J. (), „Angioplasty”, StatPearls, StatPearls Publishing, PMID 29763069, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ Chhabra, Lovely; Zain, Muhammad A.; Siddiqui, Waqas J. (), „Angioplasty”, StatPearls, StatPearls Publishing, PMID 29763069, arhivat din original la , accesat în  
  3. ^ Chhabra, Lovely; Zain, Muhammad A.; Siddiqui, Waqas J. (), „Angioplasty”, StatPearls, StatPearls Publishing, PMID 29763069, arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ K, Marmagkiolis; C, Iliescu; Mmr, Edupuganti; M, Saad; Kd, Boudoulas; A, Gupta; N, Lontos; M, Cilingiroglu (decembrie 2019). „Primary Patency With Stenting Versus Balloon Angioplasty for Arteriovenous Graft Failure: A Systematic Review and Meta-Analysis”. The Journal of Invasive Cardiology (în engleză). 31 (12): E356–E361. PMID 31786526. 
 
O angiografie coronariană (o radiografie cu contrast radio-opac în arterele coronare) care arată circulația coronariană stângă. Artera coronară principală stângă distală se află în cadranul superior stâng al imaginii. Ramurile sale principale (de asemenea vizibile) sunt artera circumflexă stângă, care curge de sus în jos inițial și apoi spre centru-jos, și artera descendentă anterioară stângă, care curge de la stânga la dreapta pe imagine și apoi parcurge în mijlocul imaginii pentru a proiecta sub artera circumflexă stângă distală. Artera descendentă anterioară stângă, așa cum este de obicei, are două ramuri diagonale mari, care apar în centrul-sus al imaginii și se îndreaptă spre centrul-dreapta imaginii.

O angioplastie coronariană este o procedură terapeutică de tratare a arterelor coronare stenotice (îngustate) ale inimii găsite în boala coronariană.[1] Aceste segmente stenotice ale arterelor coronare apar din cauza acumulării de plăci încărcate cu colesterol care se formează într-o afecțiune cunoscută sub numele de ateroscleroză.[2]O intervenție coronariană percutanată sau angioplastia coronariană cu stenting, este o procedură non-chirurgicală utilizată pentru a îmbunătăți fluxul sanguin către inimă.[3]

Angioplastia coronariană este indicată pentru bolile coronariene, cum ar fi angina instabilă, NSTEMI și perforarea spontană a arterei coronare.[4]S-a demonstrat că intervenția coronariană percutanată pentru boala coronariană stabilă ameliorează semnificativ simptomele precum angina pectorală sau durerea în piept, îmbunătățind astfel limitările funcționale și calitatea vieții.[5]

Angioplastie periferică

modificare

Angioplastia periferică se referă la utilizarea unui balon pentru a deschide un vas de sânge în afara arterelor coronare. În general, se face pentru a trata îngustările aterosclerotice ale abdomenului, piciorului și arterelor renale cauzate de boala arterială periferică. De multe ori, angioplastia periferică este folosită împreună cu un fir de ghidare, un stent periferic și un aterectom.[6]

Ischemie cronică care amenință membrele

modificare

Angioplastia poate fi folosită pentru a trata boala arterelor periferice pentru a calma claudicația, sau durerea de picior, care este, de obicei, asociată cu această condiție.[7]

Angioplastia arterei renale

modificare

Stenoza arterei renale este asociată cu hipertensiunea și pierderea funcțiilor renale.[8]Obstrucția aterosclerotică a arterei renale poate fi tratată cu angioplastie cu sau fără stentarea arterei renale.[9] Există o șansă mică ca persoanelor cu stenoză renală arterială să le fie recomandată angioplastia renală arterială.[10]

Angioplastie carotidiană

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Angioplastie

Stenoza arterei carotide poate fi tratată cu angioplastie și stentarea carotidiană pentru pacienții cu risc crescut de a suferi endarterectomie carotidiană.[11] Deși endarterectomia carotidiană este de obicei preferată față de stentarea arterei carotide, stentarea este indicată la pacienții selectați cu stenoză indusă de radiații sau o leziune carotidiană care nu este adecvată pentru intervenție chirurgicală.[12]

Angioplastie venoasă

modificare

Angioplastia este utilizată pentru a trata stenoza venoasă care afectează accesul la dializă, angioplastia cu balon acoperit cu medicament dovedindu-se a avea o permeabilitate de 6 luni și 12 luni mai bună decât angioplastia convențională cu balon.[13] Angioplastia este folosită ocazional pentru a trata stenoza reziduală a venei subclaviei după o intervenție chirurgicală de decompresie pentru sindromul de evacuare toracică.[14] Există o recomandare slabă pentru stentarea venoasă profundă pentru a trata boala venoasă cronică obstructivă.[15]

Contraindicații

modificare

Angioplastia necesită un vas de acces, de obicei artera femurală sau radială sau vena femurală, pentru a permite accesul la sistemul vascular pentru firele și cateterele utilizate. Dacă nu este disponibil un vas de acces de dimensiuni și calitate suficiente, angioplastia este contraindicată. Un diametru mic al vasului, prezența calcificării posterioare, ocluziei sau hematomului pot face accesul la sistemul vascular prea dificil.[necesită citare]

Tehnică

modificare
 
Cateter cu vârf de balon
 
Balon umflat cu stent
 
Diagrama unui cateter cu balon

Accesul la sistemul vascular se obține de obicei percutan (prin piele). O teacă de introducere este introdusă în vasul de sânge prin tehnica Seldinger.[16] Ghidarea fluoroscopică folosește rezonanța magnetică sau fluoroscopia cu raze X și colorantul de contrast radioopac pentru a ghida firele și cateterele unghiulare către regiunea corpului care urmează să fie tratată în timp real.[17] Sârma de ghidare conică este aleasă pentru ocluzie mică, urmată de fire de ghidare de tip intermediar pentru arterele sinuoase și dificultăți de trecere prin canale extrem de înguste și fire rigide pentru ocluzii dure, dense și contondente.

Pentru a trata o îngustare a unui vas de sânge, un fir este trecut prin stenoza din vas și un balon pe cateter este trecut peste fir și în poziția dorită. Poziționarea este verificată prin fluoroscopie și balonul este umflat folosind apă amestecată cu colorant de contrast la 75 până la 500 de ori tensiunea arterială normală (6 până la 20 atmosfere), majoritatea angioplastiilor coronariene necesitând mai puțin de 10 atmosfere. Un stent poate fi plasat sau nu.

La încheierea procedurii, baloanele, firele și cateterele sunt îndepărtate și locul puncției vasului este tratat fie cu presiune directă, fie cu un dispozitiv de închidere vasculară.

Riscuri și complicații

modificare

În raport cu intervenția chirurgicală, angioplastia este o opțiune cu risc mai scăzut pentru tratamentul afecțiunilor pentru care este utilizată, dar există riscuri și complicații unice și potențial periculoase asociate cu angioplastia:

Recuperare

modificare

După angioplastie, majoritatea pacienților sunt monitorizați peste noapte în spital, iar dacă nu apar complicații, pacienții sunt trimiși acasă a doua zi.

Locul cateterului este verificat pentru sângerare și umflare, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială sunt monitorizate pentru a detecta ruptura tardivă și hemoragia.[18] Protocolul post-procedură implică, de asemenea, monitorizarea debitului urinar, a simptomelor cardiace, a durerii și a altor semne de probleme sistemice.[18] De obicei, pacienții primesc medicamente care îi vor relaxa pentru a proteja arterele împotriva spasmelor. Pacienții sunt de obicei capabili să meargă în decurs de două până la șase ore după procedură și să revină la rutina lor normală până în săptămâna următoare.

Recuperarea prin angioplastie constă in evitarea activității fizice timp de câteva zile după procedură. Pacienții sunt sfătuiți să evite ridicarea greutăților și activitățile obositoare timp de o săptămână.[19][20] Pacienții vor trebui să evite stresul fizic sau activitățile sportive prelungite timp de maximum două săptămâni după o angioplastie delicată cu balon.

După faza inițială de recuperare de două săptămâni, majoritatea pacienților cu angioplastie pot începe să se întoarcă în siguranță la exerciții de nivel scăzut. Se recomandă un program de exerciții graduale, prin care pacienții efectuează inițial câteva serii scurte de exerciții în fiecare zi, crescând progresiv la una sau două perioade mai lungi de exerciții.[21] Ca măsură de precauție, toate exercițiile structurate ar trebui să fie aprobate de un cardiolog înainte de a începe. Reabilitarea bazată pe exerciții în urma intervenției coronariene percutanate a arătat îmbunătățiri în angina pectorală recurentă, timpul total de efort, scăderea segmentului ST și toleranța maximă la efort.[22]

Pacienții care prezintă umflături, sângerări sau dureri la locul de inserție, dezvoltă febră, se simt slăbiți sau au simptomele specifice stării de leșin, observă o schimbare a temperaturii sau a culorii brațului sau piciorului care a fost utilizat sau au dificultăți de respirație sau dureri în piept trebuie să solicite imediat sfatul medicului.

Istoric

modificare

Angioplastia a fost descrisă pentru prima dată de radiologul intervențional Charles Dotter⁠(d) în anul 1964.[23] Dotter a pionierat medicina modernă cu invenția angioplastiei și a cateterului cu stent, care au fost utilizate pentru prima dată pentru a trata boala arterială periferică.

Prima angioplastie coronară percutanată efectuată pe un pacient treaz a fost efectuată în Zürich, de cardiologul german Andreas Gruentzig⁠(d), la data de 16 septembrie 1977.[24]

Ingemar Henry Lundquist⁠(d) a invetat cateterul cu balon peste fir, care este acum utilizat în majoritatea procedurilor de angioplastie din lume.[25]

 
Wikţionar
Caută „angioplasty” în Wikționar, dicționarul liber.

Note

modificare
  1. ^ Chhabra, Lovely; Zain, Muhammad A.; Siddiqui, Waqas J. (), „Angioplasty”, StatPearls, StatPearls Publishing, PMID 29763069, arhivat din original la , accesat în  
  2. ^ „Atheroscleoris”. NHLBI. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Chhabra, Lovely; Zain, Muhammad A.; Siddiqui, Waqas J. (), „Angioplasty”, StatPearls, StatPearls Publishing, PMID 29763069, arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ Chhabra, Lovely; Zain, Muhammad A.; Siddiqui, Waqas J. (), „Angioplasty”, StatPearls, StatPearls Publishing, PMID 29763069, arhivat din original la , accesat în  
  5. ^ Arnold, Suzanne V. (). „Current Indications for Stenting: Symptoms or Survival CME”. Methodist DeBakey Cardiovascular Journal. 14 (1): 7–13. doi:10.14797/mdcj-14-1-7. ISSN 1947-6094. PMC 5880567  . PMID 29623167. 
  6. ^ O, Abdullah; J, Omran; T, Enezate; E, Mahmud; N, Shammas; J, Mustapha; F, Saab; M, Abu-Fadel; R, Ghadban (iunie 2018). „Percutaneous Angioplasty Versus Atherectomy for Treatment of Symptomatic Infra-Popliteal Arterial Disease”. Cardiovascular Revascularization Medicine (în engleză). 19 (4): 423–428. doi:10.1016/j.carrev.2017.09.014. PMID 29269152. 
  7. ^ Topfer, Leigh-Ann; Spry, Carolyn (), „New Technologies for the Treatment of Peripheral Artery Disease”, CADTH Issues in Emerging Health Technologies, Canadian Agency for Drugs and Technologies in Health, PMID 30148583, arhivat din original la , accesat în  
  8. ^ G, Raman; Gp, Adam; Cw, Halladay; Vn, Langberg; Ia, Azodo; Em, Balk (). „Comparative Effectiveness of Management Strategies for Renal Artery Stenosis: An Updated Systematic Review”. Annals of Internal Medicine (în engleză). 165 (9): 635–649. doi:10.7326/M16-1053  . PMID 27536808. 
  9. ^ van den Berg, Danielle T. N. A.; Deinum, Jaap; Postma, Cornelis T.; van der Wilt, Geert Jan; Riksen, Niels P. (iulie 2012). „The efficacy of renal angioplasty in patients with renal artery stenosis and flash oedema or congestive heart failure: a systematic review”. European Journal of Heart Failure. 14 (7): 773–781. doi:10.1093/eurjhf/hfs037  . ISSN 1879-0844. PMID 22455866. 
  10. ^ van den Berg, Danielle T. N. A.; Deinum, Jaap; Postma, Cornelis T.; van der Wilt, Geert Jan; Riksen, Niels P. (iulie 2012). „The efficacy of renal angioplasty in patients with renal artery stenosis and flash oedema or congestive heart failure: a systematic review”. European Journal of Heart Failure. 14 (7): 773–781. doi:10.1093/eurjhf/hfs037  . ISSN 1879-0844. PMID 22455866. 
  11. ^ Ahn, Sun Ho; Prince, Ethan A.; Dubel, Gregory J. (septembrie 2013). „Carotid Artery Stenting: Review of Technique and Update of Recent Literature”. Seminars in Interventional Radiology. 30 (3): 288–296. doi:10.1055/s-0033-1353482. ISSN 0739-9529. PMC 3773038  . PMID 24436551. 
  12. ^ S, Giannopoulos; P, Texakalidis; Ak, Jonnalagadda; T, Karasavvidis; S, Giannopoulos; Dg, Kokkinidis (iulie 2018). „Revascularization of Radiation-Induced Carotid Artery Stenosis With Carotid Endarterectomy vs. Carotid Artery Stenting: A Systematic Review and Meta-Analysis”. Cardiovascular Revascularization Medicine (în engleză). 19 (5 Pt B): 638–644. doi:10.1016/j.carrev.2018.01.014. PMID 29422277. 
  13. ^ Ij, Yan Wee; Hy, Yap; Lt, Hsien Ts'ung; S, Lee Qingwei; Cs, Tan; Ty, Tang; Tt, Chong (septembrie 2019). „A Systematic Review and Meta-Analysis of Drug-Coated Balloon Versus Conventional Balloon Angioplasty for Dialysis Access Stenosis”. Journal of Vascular Surgery (în engleză). 70 (3): 970–979.e3. doi:10.1016/j.jvs.2019.01.082  . PMID 31445651. 
  14. ^ Db, Schneider; Pj, Dimuzio; Nd, Martin; Rl, Gordon; Mw, Wilson; Jm, Laberge; Rk, Kerlan; Cm, Eichler; Lm, Messina (octombrie 2004). „Combination Treatment of Venous Thoracic Outlet Syndrome: Open Surgical Decompression and Intraoperative Angioplasty”. Journal of Vascular Surgery (în engleză). 40 (4): 599–603. doi:10.1016/j.jvs.2004.07.028  . PMID 15472583. 
  15. ^ Seager, M. J.; Busuttil, A.; Dharmarajah, B.; Davies, A. H. (ianuarie 2016). „Editor's Choice-- A Systematic Review of Endovenous Stenting in Chronic Venous Disease Secondary to Iliac Vein Obstruction”. European Journal of Vascular and Endovascular Surgery. 51 (1): 100–120. doi:10.1016/j.ejvs.2015.09.002  . ISSN 1532-2165. PMID 26464055. 
  16. ^ L, Thaut; W, Weymouth; B, Hunsaker; D, Reschke (ianuarie 2019). „Evaluation of Central Venous Access With Accelerated Seldinger Technique Versus Modified Seldinger Technique”. The Journal of Emergency Medicine (în engleză). 56 (1): 23–28. doi:10.1016/j.jemermed.2018.10.021. PMID 30503723. 
  17. ^ Saeed, Maythem; Hetts, Steve W.; English, Joey; Wilson, Mark (ianuarie 2012). „MR fluoroscopy in vascular and cardiac interventions (review)”. The International Journal of Cardiovascular Imaging. 28 (1): 117–137. doi:10.1007/s10554-010-9774-1. ISSN 1569-5794. PMC 3275732  . PMID 21359519. 
  18. ^ a b „Guidelines for Percutaneous Transluminal Angioplasty”. Journal of Vascular and Interventional Radiology (în engleză). 1 (1): 5–15. . doi:10.1016/S1051-0443(90)72494-3. ISSN 1051-0443. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Recovery - Coronary angioplasty and stent insertion”. National Health Service, UK. . Arhivat din original la . Accesat în .  Page last reviewed: 28/08/2018
  20. ^ „Coronary angioplasty and stents”. Mayo Clinic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Exercise Guidelines After Angioplasty”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Yang, Xinyu; Li, Yanda; Ren, Xiaomeng; Xiong, Xingjiang; Wu, Lijun; Li, Jie; Wang, Jie; Gao, Yonghong; Shang, Hongcai; Xing, Yanwei (). „Effects of exercise-based cardiac rehabilitation in patients after percutaneous coronary intervention: A meta-analysis of randomized controlled trials”. Scientific Reports. 7: 44789. Bibcode:2017NatSR...744789Y. doi:10.1038/srep44789. ISSN 2045-2322. PMC 5356037  . PMID 28303967. 
  23. ^ Dotter CT, Judkins MP (noiembrie 1964). „Transluminal treatment of arteriosclerotic obstruction”. Circulation. 30 (5): 654–70. doi:10.1161/01.CIR.30.5.654  . PMID 14226164. 
  24. ^ „Andreas R. Gruentzig – Biographical Sketch”. ptca.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „System for filling and inflating and deflating a vascular dilating cathether assembly”. patents.com. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Angioplastie&oldid=16507409