Anna Vasa a Suediei
| Anna a Suediei | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 17 mai 1568 Eskilstuna, Suedia |
| Decedată | (56 de ani) Brodnica, Polonia |
| Înmormântată | Polonia Mauzoleum królewny Anny Wazównyus[*]  |
| Părinți | Ioan al III-lea al Suediei Catherine Jagellon |
| Frați și surori | Isabella Johansdotter[*] Sofia Johansdotter[*] Sigismund al III-lea Vasa Hertig Johan[*] |
| Religie | Luteranism |
| Ocupație | botanist[*] |
| Limbi vorbite | limba suedeză[1] limba poloneză[1] limba germană[1] limba franceză[1] limba italiană[1] limba latină[1] |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | prinsessan av Sverige[*] |
| Familie nobiliară | Casa de Vasa |
| starosta brodnicki[*] | |
| starosta golubski[*] | |
Modifică date / text  | |
Anna Vasa a Suediein (poloneză Anna Wazówna; 17 mai 1568 – 26 februarie 1625) a fost o prințesă suedeză și poloneză. A fost fiica regelui Ioan al III-lea al Suediei și a reginei Catherine Jagellon. A avut o relație apropiată cu fratele ei, Sigismund al III-lea Vasa, rege al Poloniei (1587–1632) și rege al Suediei (1592–99). Crescută în religia catolică, Anna s-a convertit la luteranism în 1584, lucru care a transformat-o într-o mireasă neeligibilă pentru regalitatea europeană catolică și a rămas necăsătorită.
Biografie
modificareAnna a fost al doilea copil, și cel mai mic al Ducelui Ioan al Finlandei și a Catherinei Jagellon, sora regelui Sigismund al II-lea August. S-a născut la Eskilstuna imediat după ce familia ei a fost eliberată din captivitate. Tatăl ei a urcat pe tronul Suediei în 1569 sub numele de Ioan al III-lea. La fel ca și fratele ei Sigismund, Anna a fost crescută în religia catolică de către mama lor.[2]
În 1577 s-a discutat despre aranjarea unei căsătorii între Anna și un arhiduce austriac, ori Matia ori Maximilian al II-lea, însă planul a devenit imposibil după convertirea ei la un an după decesul mamei sale. Potrivit tradiției, convertirea a fost inspirată în 1583 când mama ei aflată pe patul de moarte și care se temea de Purgatoriu, a fost mângâiată de duhovnicul ei iezuit care a asigurat-o că purgatoriul nu există și că era folosit doar pentru a-i avertiza pe oamenii obișnuiți și simplii la minte. Regina l-a îndepărtat pe iezuit însă Annei i-a displăcut falsitatea romano-catolicismului.
După moartea mamei sale, mătușa maternă regina Anna Jagiellon a sugerat ca ea să fie trimisă în Polonia pentru a fi crescută acolo dar a fost refuzată de Ioan al III-lea. Ea a avut propria ei curte, supravegheată de fosta doamnă de onoare a mamei sale, Karin Gyllenstierna.
Polonia
modificareÎn 1587, când ea avea 19 ani, fratele ei Sigismund a fost ales rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei sub numele de Sigismund al III-lea. Mătușa ei a repetat invitația pentru Anna și de data asta tatăl ei și-a dat acordul de dragul lui Sigismund. Anna a plecat cu Sigismund în Polonia la 12 septembrie 1587 și a fost prezentă la încoronare. În timpul șederii la curtea poloneză a fost privită negativ prin celebrarea maselor luterane la curtea ei.[2]
.jpg)
În 1589 Anna l-a însoțit pe Sigismund la întâlnirea cu tatăl lor la Reval, în Estonia suedeză. Ea a fost prezentă în timpul sesiunilor furtunoase ale Riksråd, unde regele Ioan a insistat ca Sigismund să abdice de la tronul polonez și să se întoarcă în Suedia. Consilierii suedezi au protestat la această idee și furios Ioan a promis să-i persecute.[2] Erik Sparre i-a cerut Annei să intervină ca mediator și să-l calmeze pe tatăl ei.[2] În timp ce Sigismund s-a întors în Polonia, Anna și-a urmat tatăl în Suedia, unde și-a petrecut următorii trei ani.
În 1592, Anna a revenit în Polonia pentru a participa la nunta fratele ei cu Anne de Austria. Anna Vasa nu era plăcută de curtea poloneză din cauza religiei ei și a influenței asupra regelui Sigismund; a fost bănuită că a sprijinit planul tatălui ei, plan care a eșuat, de a aranja o căsătorie protestantă pentru Sigismund cu Christina de Holstein-Gottorp.[2] Arhiepiscopul a fost atât de provocat de religia ei luterană că i-a amenințat pe Anna și Sigismund cu excomunicarea. Cumnata ei Anne de Austria a împiedicat orice persecuție în acest sens.[2] În iulie 1593 ea și-a ținut noua nepoată, Anna Maria, la botez.
Cardinalul Andrew Báthory a propus o căsătorie a ei cu Prințul Transilvaniei. Totuși, Anna s-a logodit cu vărul primar al tatălui ei, contele Gustav Brahe, fiul lui Per Brahe cel Bătrân și viitor general al Poloniei.[2] El fusese crescut la curtea regală iar ea se îndrăgostise de el de copil. Cuplul s-ar fi întâlnit în casa surorii lui Brahe.[2] S-a spus că Brahe plănuia să obțină tronul prin căsătoria cu Anna.[2] În 1589, Brahe a venit în Polonia, fratele ei Sigismund nefiind împotriva ideii căsătoriei. Deși nu era cea mai dorită căsătorie, Anna a respins alți pretendenți. Timpul a trecut fără ca o căsătorie să aibă loc. Nici o explicație nu a fost găsită în sursele istorice.
Suedia
modificareÎn noiembrie 1592, fratele ei Sigismund a urcat pe tronul Suediei după moartea tatălui lor. În septembrie 1593 Anna s-a întors în Suedia alături de fratele ei, regele Sigismund, și cumnata ei, regina Anne. A fost privită cu neîncredere de trimisul papal Germanico Malaspina.[2] În timpul revoltei scandaloase dintre catolici și protestanți în timpul serviciului de înmormântare al muzicianului polonez Sowka la Riddarholmskyrkan în noiembrie 1593, propriul ei preot Olaus Simonis a participat de partea protestantă. În februarie 1594, când Anna și-a vizitat unchiul Carol, Duce de Södermanland, la Uppsala, au participat la predica anti-catolică a lui Ericus Schepperus.[2] Sigismund avea planuri de a o face pe Anna regentă în Suedia în timpul șederii sale în Polonia, totuși planul a fost respins de Ducele Carol, care a reușit să determine Consiliul să-l numească pe el.
În 1594, Sigismund s-a întors în Polonia în timp ce Anna a rămas în Suedia. După înfrângerea lui Sigismund în Bătălia de la Stångebro în 1598, ea a părăsit Suedia pentru Polonia, unde și-a petrecut restul vieții.