Deschide meniul principal

BiografieModificare

De origine bourboneză, fiu al unui notar din Châteaumeillant, Cher, Antoine Meillet își face studiile secundare la Liceul Théodore-de-Banville din Mouins, Allier. Student la Facultatea de Litere din Paris, începând din 1885, a urmat cursurile lui Louis Havet, la Sorbona, ale lui Michel Bréal la Collège de France și ale lui Ferdinand de Saussure la École pratique des hautes études. După Saussure, asigură cursul de gramatică comparată, pe care îl completează, începând din 1894, printr-o conferință despre iraniană.

În 1887 Antoine Meillet își susține teza de doctorat în litere: Recherches sur l'emploi du génitif-accusatif en vieux-slave[12]. În 1905, ocupă catedra de gramatică comparată la Collège de France, unde își consacră cursurile istoriei și structurii limbilor indo-europene.

Opere principaleModificare

  • Esquisse d'une grammaire comparée de l'arménien classique, 1903.
  • Introduction à l'étude comparative des langues indo-européennes, 1903.
  • Les dialectes indo-européens, 1908.
  • Aperçu d'une histoire de la langue grecque, 1913.
  • Altarmenisches Elementarbuch, 1913. Heidelberg
  • Linguistique historique et linguistique générale, 1921.
  • Les origines indo-européennes des mètres grecs, 1923.
  • Esquisse d'une histoire de la langue latine, 1928. Éd. Klincksieck, ISBN 2-252-01871-2
  • La méthode comparative en linguistique historique, 1928.
  • Dictionnaire étymologique de la langue latine, 1932 (en collab. avec Alfred Ernout (1879-1973), éd. augmentée, par Jacques André (1910-1994), Paris : Klincksieck, 2001, ISBN 2-252-03359-2 Notice n° : FRBNF37707942)

NoteModificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Baza de date Léonore 
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d „Antoine Meillet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b Paul Jules Antoine Meillet, Baza de date Léonore, accesat în  
  6. ^ a b c d Antoine Paul Jules Meillet, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în  
  7. ^ a b c d Antoine Meillet, SNAC, accesat în  
  8. ^ a b c d A. Meillet, KNAW Past Members, accesat în  
  9. ^ a b „Antoine Meillet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ a b c d Мейе Антуан, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  11. ^ a b Мейе Антуан, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  12. ^ În românește, Cercetări asupra folosirii genitiv-acuzativului în slava veche

BibliografieModificare

  • Fryba Anne-Marguerite, Maurice Grammont, Antoine Meillet et l'institutionnalisation de la linguistique en France, Revue des langues romanes 105, 2001, 503-517.
  • Charles de Lamberterie (1997), Milman Parry et Antoine Meillet, in Hommage à Milman Parry. Le style formulaire de l’épopée homérique et la théorie de l’oralité poétique, Françoise Létoublon (éd.). Amsterdam, Gieben, 1997
  • Gabriel Bergounioux et Charles de Lamberterie , Meillet Aujourd'hui, Peeters, Leuven-Paris, 2006.