Apariția tiparului în Țările Române
Apariția tiparului în Țările Române a avut loc la numai șase decenii de la invenția lui Gutenberg (cca 1439). Trecând la reorganizarea vieții religioase, domnul Radu cel Mare l-a chemat pe iscusitul tipograf sârb Macarie să tipărească documente bisericești în limba slavonă. El își făcuse ucenicia la Veneția, un cunoscut centru tipografic al vremii, după care a condus din 1493 tiparnița de la Cetinje[1], (Muntenegru). La scurt timp după ocuparea țării de către turci, Macarie și-a încetat activitatea. Sosit mai târziu în Țara Românească, el și-a instalat tipografia la Mănăstirea Dealu, unde, în 1508, la inițiativa lui Radu cel Mare, a tipărit Liturghierul (în limba slavonă), prima carte tipărită din Țările Române.[2][3]
Note
modificare- ^ Capitala istorică a Muntenegrului
- ^ Călinescu, George. Istoria literaturii române. Compendiu. București: Editura Litera. p. 18. ISBN 9975-904-70-X.
- ^ Corina Slămnoiu (), „Mănăstirea Dealu, locul unde a apărut prima carte din țară. Călugărul Macarie, primul utilizator al tiparniței în Țările Române”, Adevărul, accesat în
Vezi și
modificareLegături externe
modificare | Acest articol despre tipărituri sau edituri este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa ! |