Apostol Arsache
| Apostol Arsache | |
 Apostol Arsache | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1789  Përmet, Albania |
| Decedat | 1874 (85 de ani)[1] București, România |
| Cetățenie |  România.svg){kind=small} Imperiul Otoman |
| Etnie | grec |
| Ocupație | politician diplomat |
| Prim-ministru al României | |
Modifică date / text  | |
Apostol Arsache (n. 1789, în apropiere de Përmet, Epir - d. 1869, București), om politic de origine aromână, medic, economist, ministru în varii guverne, ministru de Externe. primul ministru al afacerilor străine al României, în funcție în perioada 22 ianuarie 1862 - 24 iunie 1862.
Studiile. Începutul activității politiceModificare
Arsache obține în 1812 doctoratul în medicină la Universitatea din Halle, teza sa „De piscium cerebro et medulla spinali", fiind cea dintâi lucrare românească de anatomie comparată. Revenit în țară, este numit medic la spitalele Pantelimon și Colțea din București. Totodată, Arsache își începe activitatea politică fiind consilier al domnilor munteni, iar pe timpul lui Alexandru Ghica (1834 - 1842) a fost numit secretar de stat. În 1849, în timpul administrației rusești, a fost secretarul particular al generalului Duhamel.
Ministru de Externe. Prim-ministru interimarModificare
Apostol Arsache a fost un fervent susținător al Unirii Principatelor Române, astfel că în ședința Adunării Elective a Țării Românești din 24 ianuarie 1859 îi acordă votul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul cabinetului unic, condus de Barbu Catargiu, Arsache primește portofoliul Ministerului de Externe. Din această poziție încearcă să ofere țării o viziune de politică externă proprie, trimițând misiuni diplomatice în marile capitale europene. După asasinarea primului ministru, domnitorul Cuza îi oferă lui Arsache interimatul la conducerea Consiliului de miniștri.
Dispariția primului ministru a pus capăt guvernării conservatoare și legii rurale. Chiar dacă a fost aprobată în Cameră la 11 iunie, cu 62 de voturi pentru și 35 împotrivă, Cuza a refuzat să o promulge pretextând că va genera o răscoală generală a țăranilor.
În ședința Camerei din 23 iunie, un grup de 26 deputați, printre care M. Kogălniceanu, A. Panu și N. Golescu, au prezentat o moțiune în care se făcea bilanțul guvernării conservatoare a lui Barbu Catargiu. În această moțiune se arăta că în timpul fostului premier nu se dezbătuseră majoritatea proiectelor de legi anunțate în mesajul tronului, nici măcar bugetul, și nici nu se aplicase unificarea deplină în diversele sectoare de activitate. Ca urmare, a doua zi, interimarul Arsache depune mandatul Consiliului.
În ultimii ani de viață nu a mai avut o activitate politică notabilă. Apostol Arsache se stinge din viață în decembrie 1869, la vârsta de 80 de ani.
NoteModificare
- ^ „Apostol Arsache”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
BibliografieModificare
- Georgeta Filitti-Penelea - Apostol Arsachi. În: PVB, 1995, 1, p. 57-62;
- Georgeta Filitti-Penelea - Apostol Arsaki - un personaj istoric uitat (Le docteur Apostol Arsaki (XIX s.). În: Magazin Istoric, 1996, 30, nr. 1, p. 20-22;
- Dimitris Michalopoulos, "Apostol Arsachi", Revue Roumaine d'Histoire, tomes XL-XLI (2001-2002), pp. 139-158;
- Dimitris Michalopoulos, Arsaki. La vie d'un homme d'Etat, București: Editura Academiei Române, 2008.
- http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Apostol_Arsache
Legături externeModificare
- Apostol Arsache - articol biogfrafic pe Enciclopedia României
| Predecesor: Barbu Catargiu (asasinat la 5 iunie 1862) |
Prim-ministru interimar 5 iunie – 24 iunie 1862 |
Succesor: Nicolae Crețulescu Guvernul Nicolae Crețulescu (primul) |
| Predecesor: Nimeni |
Ministru de externe al României 22 ianuarie – 24 iunie 1862 |
Succesor: Alexandru Cantacuzino |