Ardea cocoi este o specie de pasăre cu picioare lungi din familia stârcilor Ardeidae întâlnită în America de Sud. Are un penaj predominant gri deschis, cu o creastă gri mai închis. Carnivor, vânează pești și crustacee în ape puțin adânci.

Ardea cocoi
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Pelecaniformes
Familie: Ardeidae
Gen: Ardea
Specie: A. cocoi
Nume binomial
Ardea cocoi
Linnaeus, 1766
Areal

Taxonomie și evoluție

modificare

Stârcul cocoi a fost descris inițial de Carl Linnaeus în cea de-a 12-a ediție din 1766 a Systema Naturae.[2] Originea numelui speciei este necunoscută, dar poate fi legată de numele comun din Chile, cuca, care la rândul său denotă strigătul păsării.[3]

Împreună cu stârcul cenușiu și cu stârcul cu umeri negri formează o superspecie, toate aceste specii prezentând o morfologie scheletică similară.[4]

Distribuție și habitat

modificare

Stârcul cocoi se întâlnește în cea mai mare parte a Americii de Sud, cu excepția Anzilor și a unor părți din Argentina.[5] Este originar din Argentina, Panama, Surinam, Columbia, Venezuela, Bolivia, Brazilia, Chile, Ecuador, Guyana Franceză, Guyana, Paraguay, Peru și Uruguay.[1] În general, stârcul cocoi este foarte răspândit și se răspândește din America Centrală până la țărmurile continentului din Strâmtoarea Magellan, dar este rar întâlnit mai la sud de Chubut în Argentina.[6] Are o arie de răspândire estimată la 20600000 km2.[1] Locuiește în părțile mai umede ale Chaco[7] și se întâlnește rar în Insulele Falkland,[8] Sfânta Elena, Insula Ascension și Tristan da Cunha.[1]

Este un vizitator regulat, în afara perioadei de reproducere, în Trinidad și Tobago.[9] Habitatul cuprinde aproape orice corp de apă sau zonă umedă departe de pădurea densă, inclusiv malurile lacurilor, mlaștini, râuri și estuare.[6] În Insulele Falkland, habitatul pare să cuprindă cursuri de apă mici.[8] Într-un studiu efectuat pe râul Parana, s-a constatat că apa cu vegetație acvatică este cea mai preferată, urmată de apele deschise, cea mai scăzută preferință fiind pentru plaje.[5] Acest stârc se găsește la altitudini de până la 2550 m deasupra nivelului mării.[1]

  1. ^ a b c d e BirdLife International (). Ardea cocoi. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T22697001A93597705. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22697001A93597705.en . Accesat în . 
  2. ^ Linnaeus, Carl (). Systema Naturae per Regna Tria Naturae, Secundum Classes, Ordines, Genera, Species, cum Characteribus, Differentiis, Synonymis, Locis (în Latin). I (ed. 12th revised). Holmiae: (Laurentii Salvii). p. 237. 
  3. ^ Johnson AW. 1965. The Birds of Chile. Privately printed, Buenos Aires.
  4. ^ Payne RB, Risley CJ. 1976. Systematics and evolutionary relationships among the herons (Ardeidae). Miscellaneous publications, Museum of Zoology, University of Michigan, No. 150.
  5. ^ a b Ducommun M de la Paz, Beltzer AH. 2010. Feeding ecology of Cocoi Heron (Ardea cocoi) in the flood valley of the Parana River. Avian Biology Research 3 (3): 115-121.
  6. ^ a b Hancock J, Kushlan J. 1984. The Herons Handbook. Croom Helm, 1st edition.
  7. ^ Short LL. 1975. A zoogeographic analysis of the South American Chaco avifauna. Bulletin of the American Museum of Natural History 154: 163-352.
  8. ^ a b Woods RW. 1975. The Birds of the Falkland Islands. Anthony Nelson, Oswestry.
  9. ^ Barran S. 2017. The online guide to the animals of Trinidad and Tobago, Ardea cocoi (Cocoi heron or white-necked heron). UWI Ecology.

Legături externe

modificare