Wikipedia

Ardealul pământ românesc

sintagmă în limba română întâlnită atât ca și titlu de carte, cât și ca inscripție cu caracter politic.
Ardealul pământ românesc

Coperta ediției princeps a cărții Ardealul pământ românesc (Problema Ardealului văzută de un american).
Informații generale
AutorMilton G. Lehrer
SubiectRelațiile româno-maghiare în Transilvania
GenIstorie
Propagandă
Ediția originală
EditurăTipografia „Alfabetul”
Țara primei aparițiiRomânia
Data primei apariții1944
Format originalTipăritură
Ediția în limba română
Data apariției1944
FormatCarte
Cronologie
Ardealul pământ românesc. Un publicist săcui refugiat despre dreptatea noastră (Gheorghe J. de Ferenczy)
Ardealul pământ românesc. Un publicist săcui refugiat despre dreptatea noastră (Gheorghe J. de Ferenczy) {{{text}}}
Ardealul pământ românesc. Un publicist săcui refugiat despre dreptatea noastră (Gheorghe J. de Ferenczy)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ardealul pământ românesc (în limba maghiară Erdély román föld) este o sintagmă în limba română întâlnită atât ca titlu de carte, cât și ca inscripție cu caracter politic. Există și construcții asemănătoare, precum „Ardealul, pământ strămoșesc” sau „Ardealul. Pământ și cuvânt românesc”.

Dintre cărți, cea intitulată Ardealul pământ românesc (Problema Ardealului văzută de un american), publicată de jurnalistul american Milton G. Lehrer în 1944, a fost concepută în spiritul procesului de pregătire a României pentru viitoarea Conferință de Pace de la Paris de după cel de-Al Doilea Război Mondial, având rol de pledoarie pentru restabilirea granițelor stipulate prin Tratatul de la Trianon. Lucrarea privilegiază martirologia națională, în detrimentul analizei științifice imparțiale și prin caracterul său, este un de precursor al lucrărilor românești ulterioare de propagandă ale României comuniste.

În limba maghiară există sintagma, Erdély magyar föld (în limba română Ardealul este pământ maghiar), cu pattern de distribuție similar. Aceasta a fost folosită atât în compunerea unei lozinci (Piros, fehér, zöld – Erdély magyar föld! — în română Roșu, alb și verde – Ardealul este pământ maghiar!) sau a unei inscripții (Erdély újra magyar föld! — în română Ardealul este iarăși pământ maghiar!) de pe afișe de propagandă, în contexte asociate cu ocupația Ardealului de Nord de către Regatul Ungariei în perioada 1940-1944, cât și în cea a titlului unei cărți, prin intermediul căreia au fost publicate în anul 2019 texte inedite din perioada 1925-1945 ale lui Albert Wass: Erdély magyar föld - Kötetben meg nem jelent írások (în română Ardealul este pământ maghiar - Scrieri nepublicate in volum).

În literatură

modificare

Gheorghe J. de Ferenczy

modificare

În 1941 a apărut la Ploiești prima carte care a folosit această sintagmă în titlu, Ardealul pământ românesc. Un publicist săcui refugiat despre dreptatea noastră, scrisă de Gheorghe J. de Ferenczy⁠(hu)[traduceți].[1]

Milton G. Lehrer

modificare
 
Harta etnică a Austro-Ungariei în anul 1890 (din Times Atlas al lui Richard Andree, 1895), cu granițe comparative adăugate: în 1914 (margini roșii) și granițele statelor succcesoare în 1920 (margini albastre).

În 1944 a apărut la București Ardealul pământ românesc (Problema Ardealului văzută de un american), carte scrisă de[2] jurnalistul american[3] Milton G. Lehrer. Cartea urmărește succesiunea evenimentelor din regiune și în ce privește problematica româno-maghiară referitoare la Ardeal, o abordează începând cu cucerirea Transilvaniei de către maghiari și urmărește firul istoriei până la sfârșitul Primului Război Mondial.[2] Lucrarea este structurată în 3 părți. Prima parte este intitulată Transilvania după năvălirea ungurilor, a doua Ungaria dela Trianon și a treia Regimul minorităților sub unguri și sub români.[4] În partea finală, un mic capitol este dedicat perioadei în care Ardealul de Nord a fost încorporat Ungariei în urma Dictatului de la Viena.[5]

Există opinia că manuscrisul original, scris în limba franceză, ar fi conținut în plus un capitol substanțial, cu rol de preambul istoric, referitor la problema continuității daco-romane pe teritoriul transilvănean, anterioară cuceririi acesteia de către maghiari.[6]

 
Dimitrie D. Dimăncescu în 1946 în timpul Conferinței de Pace de la Paris, aplicând culoare albă pe ariile revendicate teritorial de Ungaria.

Cartea a fost redactată inițial în limba franceză cu titlul Le problème transylvain vu par un américain. La Transylvanie - terre roumaine., fiind publicată pentru prima dată în luna octombrie 1944, în limba română[3] (versiunea în limba franceză nu a fost publicată).[6] A fost reeditată până în prezent (2023) în 1989, 1991,[3] 2013[7] și 2018.[8] Având ca fundal procesul de pregătire al României pentru viitoarea Conferință de Pace de la Paris, volumul a fost conceput în spiritul acestuia, având caracterul de pledoarie pentru restabilirea granițelor stipulate prin Tratatul de la Trianon.[3] De altfel, perspectiva aplicată asupra contextului originar care circumscrie perioada Primului Război Mondial indică faptul că, Austro-Ungaria este văzută ca fiind „o monstruozitate statală care dăinuia de atâta timp în Centrul Europei”.[2]

În timp de cartea respectivă are calitatea de precursor al lucrărilor românești ulterioare de propagandă, prin caracteristicile sale se include unui grup al acestora, individualizat prin stilul care a privilegiat martirologia națională, în detrimentul analizei științifice, imparțiale.[3] Volumul lui Lehrer abordează problema în mod partinic și se constituie într-un rechizitoriu, la dresa stăpânirii maghiare în Transilvania. Încă din titlu, este evident că textul se situează în mod definitoriu de partea cauzei românești. Reflexie a ecourilor literaturii interbelice și prefigurare a istoriografiei României comuniste, modul în care s-a făcut conviețuirea româno-maghiară este prezentat drept o luptă continuă și de lungă durată. Cartea pune accentul pe conflictele existente de-a lungul unui mileniu de trai în comun și asemeni viziunii de mai târziu, scoate în evidență conflictele sociale și interetnice, ignorând faptul că perioadele în care acestea nu au existat au fost mai lungi decât cele conflictuale.[2]

Textul lui Lehrer se face remarcat încă de la început printr-un limbaj extrem de violent, care, abundă de formulări virulente. Lucrarea este dedicată de autor trupelor „sovietice și române desrobitoare”,[2] iar în epilog, autorul arătându-și deplina satisfacție pentru faptul că Ardealul a redevenit românesc, scoate din nou în evidență rolul „glorioaselor trupe sovietice” și ale „genialului conducător al Rusiei Sovietice”.[5] Secțiunea de la sfârșit referitoare la ocupația ungară a nordului Transilvaniei include opiniile extremiste referitoare la „barbarismul asiatic” al ungurilor și la „miile de barbarii comise de bandele hortyste” ale epocii, din presa și din propaganda românească, precum și din discursul public de pe atunci. Impresia transmisă de autor este că, ceea ce s-a întâmplat a fost parte a unii plan de exterminare a românilor, pus la cale de maghiari.[3]

Atât în lucrările ulterioare de propagandă, cât și în unele dintre lucrările apărute după 1990, mai multe dintre afirmațiile lui Lehrer au fost reluate.[3]

Opiniile despre carte nu sunt unanime, lucrarea find caracterizată și ca „având o anvergură națională și regională” sau drept ca fiind „de referință”, ori cu „dovezi clare” în legătură cu afirmațiile pe care le expune, deși autorul nu este istoric. Un argument pentru valabilitatea acestor aserțiuni ar fi detașarea de interese privitoare la binele propriei națiuni, principială în ce privește un autor străin. Dar deși jurnalistul s-a născut în Statele Unite ale Americii, totuși proveniența părinților lui Lehrer este din România, aceștia s-au reîntors în România, iar fiul lor și-a făcut o parte dintre studii, tot în România.[6]

Alte utilizări

modificare

Asociația Foștilor Refugiați, Strămutați și Expulzați din Ardealul de Nord (acronim A.R.D.E.A.N.) a organizat periodic, un simpozion cu titlul „Ardealul pământ românesc”, a cărui primă ediție a fost în anul 2008 și care în anul 2016 ajunsese la a VII-ea ediție.[9]

Sintagma „Ardealul pământ românesc” a devenit atât subiect de inscripție în cadru de manifestare politică, pe pancarte,[10] cât și de afișare, motiv de disensiune interetnică româno-maghiară.[11]

Sintagme similare

modificare

Există și construcții precum Ardealul, pământ strămoșesc[12] sau Ardealul. Pământ și cuvânt românesc, folosite în compunerea de titluri de carte.[13]

Erdély magyar föld

modificare
 
 
Stânga: afiș de propagandă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, inscripționat cu expresia „Erdély újra magyar föld!” — în română Ardealul este iarăși pământ maghiar!)
Dreapta: fotografie din 1943 a lui Albert Wass.
 
Intrarea trupelor maghiare în Satu Mare în 1940.

Perioada celui de-al Doilea Război Mondial

modificare

Sintagma Erdély magyar föld (în limba română Ardealul este pământ maghiar) a intrat în compunerea lozincii Piros, fehér, zöld – Erdély magyar föld! (în română Roșu, alb și verde – Ardealul este pământ maghiar!),[14] uzitată în anul 1940 și scandată de populația maghiară la intrarea trupelor Ungariei în Transilvania.[15]

De asemenea, a fost inscripționată și pe afișe de propagandă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, sub forma Erdély újra magyar föld! (în română Ardealul este iarăși pământ maghiar!), în contexte asociate cu ocuparea nordului Ardealului de către Ungaria.[16]

În literatură

modificare

În anul 2019 a apărut o colecție de scrieri ale lui Albert Wass cu titlul și subtitlul Erdély magyar föld – Kötetben meg nem jelent írások (în maghiară Pământul maghiar al Ardealului – Scrieri nepublicate în volum).[17] Antologia face parte dintr-o colecție, care și-a propus publicarea completă a scrierilor lui Wass. Textele scriitorului reunite în volum sunt inedite și aparțin perioadei 1925–1945.[18]

În opinia istoricului literar Attila Zoltán Kovács, managerul editurii care a publicat cartea, titlul este probabil unul provocator în contextul creat de aniversarea unui secol de la Tratatul de la Trianon. Alegerea sa are însă în vedere un text al lui Wass din 1940, care este o reflecție asupra deciziei de la Viena și ilustrează în mod potrivit experiențele și gândirea autorului de-a lungul celor două decenii acoperite de volum, iar, din acest motiv, titlul respectiv ar fi potrivit. Deloc întâmplător, unul dintre textele lui Wass din lucrare a fost publicat în cotidianul clujean Opoziția⁠(hu)[traduceți], la prima aniversare a ocupării Ardealului de Nord de către Ungaria.[18]

    Vezi și articolul:  [[]]Vezi și articolele Centenarul Marii Uniri și Ziua Tratatului de la TrianonVezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

Referințe

modificare
  1. ^ ***; Bibliografia Transilvaniei (II): Ferenczy, Gheorghe J. de — Ardealul pământ românesc. Un publicist săcui refugiat despre dreptatea noastră. Ploești, 1941. Tipografia „Miricescu”, 30 p; Transilvania, anul 72, mai, nr. 3/1941; p. 152; accesat la 9 septembrie 2023
  2. ^ a b c d e Percepții istoriografice anglo-saxone ...,, Arhire în Moga & Arhire, 2007, p. 23
  3. ^ a b c d e f g ro hu Béni, L. Balogh; Dictat sau arbitraj? Al Doilea Dictat de la Viena și consecințele sale în istoriografia maghiară și românească; Erdélyi Krónika, 1 septembrie 2021 (originalul în limba maghiară)
  4. ^ Lehrer, Milton G.; Ardealul pământ românesc (Problema Ardealului văzută de un american); București; 1944; Tipografia „Alfabetul”; pp. 312-314
  5. ^ a b Percepții istoriografice anglo-saxone ...,, Arhire în Moga & Arhire, 2007, p. 24
  6. ^ a b c Mărchidan, Alexandru; Ardealul - pământ românesc” - Pagini alese de istorie și etică politică; Art-Emis, 6 august 2023; accesat la 10 septembrie 2023
  7. ^ Lehrer, Milton. G; Ardealul, pamant romanesc (Problema Ardealului văzută de un american); Editura Vicovia; 2013; ISBN 9789731902944
  8. ^ Lehrer, Milton. G; Ardealul, pamant romanesc; Editura Creator; 2018; ISBN 9786068953373
  9. ^ Goroșcovoz, Andrei; Simpozionul „Ardealul, pământ românesc” la a VII-a ediție; Eroii Neamului (Fondată în 1996), serie nouă, anul VIII, nr. 1 (26), martie 2016; p. 64; accesat la 9 septembrie 2023
  10. ^ Popescu, Adrian; Contramanifestații PSD după protestele pentru un vot corect în diaspora. Brașov, primul oraș unde activiștii de partid s-au întâlnit față în față cu protestatarii; Gândul, 9 noiembrie 2014; accesat la 9 septembrie 2023
  11. ^ Tobias, Andreea; Afiș cu inscripția „Ardealul pământ românesc”, în Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” din Târgu Mureș.; Mediafax, 3 aprilie 2013; accesat la 9 septembrie 2023
  12. ^ Vâlcu-Mehedinți, Mircea; Dezvăluiri, fața necunoscută a istoriei României. 7 — Ardealul, pămant strămoșesc. Politica Ungariei iredentiste (1898–1940); Editura Mircea Vâlcu-Mehedinți; București; 2008
  13. ^ Tonciulescu, Paul Lazăr; Ardealul. Pământ și cuvânt românesc; Editura Miracol; București; 2001; ISBN: 9789739315607
  14. ^ Zeno, Millea; Antiromânismul pur și simplu; Editura Nico; Târgu-Mureș; 2010; ISBN 978-606-546-092-8; p.35
  15. ^ hu Géczi, Róbert; Észak-Erdély visszatérése. Sajtóvisszhang 11.; VERITAS Történetkutató Intézet és Levéltár; accesat la 10 septembrie 2023
  16. ^ it Ministero dela Culturra; Erdély ujra magyar föld. veduta di una chiesa cimiteriale su cui sventola la bandiera ungherese; Catalogo generale dei Beni Culturali; Repubblica Italiana; accesat la 10 septembrie 2023
  17. ^ hu ***; Magyar nemzeti bibliográfia. Könyvek bibliográfiája - www Hu ISSN 1417-1791; Országos Széchényi Könyvtár; Budapest; Magyarország; accesat la 10 septembrie 2023
  18. ^ a b hu Pataki, Tamás; A történészszakma megosztott, elképesztő harcállások vannak; Magyar Nemzet⁠(en)[traduceți], 16 iunie 2020; accesat la 10 septembrie 2023

Bibliografie

modificare

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ardealul_pământ_românesc&oldid=16481015