Arhitectura Zwinger
Arhitectura zwinger este un tip de arhitectură existentă mai ales la fortificațiile medievale ale unui oraș sau cetăți. Reprezintă spațiul dintre două ziduri, cu planimetrie alungită, amenajat pentru a expune flancul unui atacator care tinde să se apropie de poartă.[1]
Un zwinger (traducere din germană: țarc) constă dintr-un zid centură interioară care oferă o apărare suplimentară, pe lângă zidul de apărare exterior, palisade și șanțul cu apă. Zwingerul a fost construit de regulă ulterior, chiar în cazul în care agresorul reușea să pătrundă în interiorul centurii. Dar din cauza spațiului redus de multe ori nu reușea să-și valorifice superioritatea numerică, sau nu avea loc suficient pentru a putea folosi mijloacele de a forța poarta de intrare în cetate, care deseori era dublă.
Exemple de asemenea fortificații:
- orașe:
- cetăți:
- Burg Altenstein (Hassberge)
- Giechburg (Oberfranken)
- Burg Hohenurach (Schwäbische Alb)
- Minneburg (Odenwald)
- Burg Rauheneck (Ebern)
- Burg Nürburg (Eifel)
- Veste Otzberg (Otzberg)
- Cetatea Poenari
- Cetatea Feldioarei
- Cetatea din Câlnic
- Cetatea din Slimnic
- Cetatea Țărănească din Saschiz
- biserici fortificate
- Biserica fortificată din Meșendorf
- Biserica fortificată din Bunești
- Biserica evanghelică fortificată din Moșna
- Biserica fortificată din Sânpetru
- Biserica fortificată din Nocrich
- Biserica fortificată din Pelișor
- Biserica fortificată din Ighișu Nou
- Biserica fortificată din Chirpăr
- Biserica fortificată din Iacobeni
- Biserica fortificată din Alțâna
- Biserica fortificată din Biertan
- Biserica fortificată din Cisnădie
- Biserica fortificată din Șeica Mică