Ariadna Șalari

prozatoare din Republica Moldova
Ariadna Șalari
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Cetatea Albă, Județul Cetatea-Albă, România Modificați la Wikidata
Decedată (92 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie Moldova Modificați la Wikidata
Etnieromâni Modificați la Wikidata
Ocupațieprozatoare[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Politehnica din București
Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova[*]
Mișcare/curent literarexistențialism[1]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiOrdinul Gloria Muncii  Modificați la Wikidata

Ariadna Șalari (n. , Cetatea Albă, Județul Cetatea-Albă, România – d. , București, România) a fost o prozatoare din Republica Moldova.

Biografie

modificare

A absolvit Institutul Politehnic din București (azi Universitatea Politehnica din București) în 1947 și Institutul de Literatură Maxim Gorki⁠(d) din Moscova în 1959.[4]

A colaborat la revista „Flacăra” între 1947-1949, la București. A revenit în Moldova în 1953. A lucrat ca profesoară la o școală de cultură și a început activitatea literară prin scrierea povestirilor pentru copii. Mai târziu, a scris romane, printre care Valul lui Traian (1968), Tăceri răscolite (1982), Labirintul (1990).[4]

A fost decorată cu Medalia „Meritul Civic” în 1996 și cu Ordinul „Gloria Muncii” în 1998.[4]

Opera sa cuprinde:[4]

  • Pionierii de la Măgura-Nouă (1953)
  • Se-ntâlnesc pământurile (1956)
  • Fofo este vigilent (1957)
  • Oameni și destine (1961)
  • Neastâmpăr (1961)
  • Povestea copăcelului (1962)
  • De-ale lumii (1964)
  • Ploaie cu covrigi (1965)
  • Valul lui Traian (1968)
  • De-a mijatca cu soarele (1971)
  • Printre oameni (1973)
  • Ștrengarii (1974)
  • Năzdrăvanii (1977)
  • Șoapta viorilor (1977)
  • Năsturel (1979)
  • Alerguș (1981)
  • Tăceri răscolite (1982)
  • Scrieri alese (1983)
  • Labirintul (1990)
  • Venetica (1998)

Aprecieri critice

modificare
„Romanele Ariadnei Șalari sunt dur-realiste, încrâncenate, mustind de vviață aspră, răvășitoare sub semnul destinului necruțător (război, foamete, deportări, repatrieri, lagăre de concentrare). Pecetea livrescului se resimte nu doar în stilul baroc, ci și în construcția savantă, în viziunea asupra lucrurilor, hrănită de lecturi dintre cele mai diverse.”

Bibliografie

modificare
  • Zbârciog, Vlad (). Dicționarul scriitorilor români din Basarabia, 1812-2006. Chișinău: Prut Internațional. p. 428-429. ISBN 978-9975-69-867-2.