Arici
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Descrierea specieiModificare
Ariciul este un mamifer mic care aparține ordinului insectivorelor, având o lungime a corpului de până la 33 de cm. Greutatea variază de la 800-1200g, în dependență de specie. Ei au membre mici și puternice, membrele posterioare fiind puțin mai mari și musculoase ca cele anterioare. Membrele au câte 5 degete, unde primul și ultimul deget sunt mai mici în comparație cu celelalte degete și nu au gheare. Au niște ochi mici și o ureche externă slab dezvoltată. Au un bot mic și ascuțit, cu o acuitate olfactivă foarte dezvoltată. Partea dorsală și laterală a corpului este acoperită cu niște ace lungi și ascuțite, alcătuite din cheratină și având o lungime de 10-20 de mm. Pe corpul unui arici pot fi până la 15.000 de astfel de ace. Se deosebesc, în Europa, după ariile de răspândire predominantă, în est Erinaceus concolor (cel întâlnit și în România), iar în vest Erinaceus europeus. Poate mușca atunci când se simte în pericol.[necesită citare]
ReproducereaModificare
Aricii se reproduc în sezonul cald, adică din mai până în august. Perioada de gestație durează 35-55 zile. De obicei se nasc 2-9 pui.
HranaModificare
Anterior clasificați în ordinul Insectivora, aricii sunt totuși mamifere omnivore. Ei mănâncă insecte, melci, broaște, șerpi, ouă de păsări, hoituri de animale, ciuperci, rădăcini ale unor ierburi, fructe de pădure, pepeni verzi și pepeni galbeni.
Arealul de răspândireModificare
Aricii pot fi găsiți în grădini, stepe, silvostepe, savane, păduri rare și, uneori, pe terenuri cultivate. Ei sunt prezenți în zonele temperate și calde din Europa, în Africa (în afară de Sahara) și în zonele temperate și calde ale Asiei (în afară de peninsula Indochina). În secolul al XIX-lea în Noua Zeelandă a fost introdus cu succes ariciul european.
ClasificareaModificare
După University of Michigan Museum of Zoology[4]
- Regnul Animalia
- Eumetazoa
- Bilateria
- Deuterostomia
- Încrengătura Chordata
- Craniata
- Subîncrengătura Vertebrata
- Supraclasa Gnathostomata
- Euteleostomi
- Clasa Sarcopterygii
- Tetrapoda
- Amniota
- Synapsida
- Clasa Mammalia
- Subclasa Theria
- Infraclasa Eutheria
- Ordinul Erinaceomorpha
- Familia Erinaceidae
- Subfamilia Erinaceinae
- Genul Atelerix
- Genul Erinaceus
- Genul Hemiechinus
- Genul Mesechinus
- Genul Paraechinus
- Subfamilia Erinaceinae
- Familia Erinaceidae
- Ordinul Erinaceomorpha
- Infraclasa Eutheria
- Subclasa Theria
- Clasa Mammalia
- Synapsida
- Amniota
- Tetrapoda
- Clasa Sarcopterygii
- Euteleostomi
- Supraclasa Gnathostomata
- Subîncrengătura Vertebrata
- Craniata
- Încrengătura Chordata
- Deuterostomia
- Bilateria
- Eumetazoa
NoteModificare
- ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în
- ^ Mammal Species of the World[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ A Guide to the Mammals of China[*], p. 293 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ ADW: Erinaceinae: CLASSIFICATION, animaldiversity.org
BibliografieModificare
- Fauna României Mammalia vol.XVI Fas.I Insectivora de Dumitru Murariu Editura Academiei Române, București, 2000
Legături externeModificare
- Hedgehogs (Species) pe Curlie
- Hedgehog reference at the University of Michigan Museum of Zoology
- Hedgehog facts Arhivat în , la Wayback Machine.
- Hedgehog care and advice Arhivat în , la Wayback Machine.
- Natural History of European Hedgehogs (Wildlife Online)
„Hedgehog”. Encyclopedia Americana. .- Hedgehog reference at the University of Michigan Museum of Zoology
- thehedgehog.co.uk
- Ariciul - Sfătuitorul lui Dumnezeu, 10 octombrie 2011, Nicu Pârlog, Descoperă
