Arnăut

Arnăut (în turcă otomană ارناود ) este un etnonim turc folosit pentru a desemna albanezii. Arvanid (اروانيد), Arnavud (آرناوود), cu pluralul: Arnavudlar (آرناوودلر) și în turca modernă: Arnavut, cu pluralul: Arnavutlar; sunt etnonime folosite în principal de turcii (otomani și contemporani) pentru albanezi, Arnavutça fiind numită limba albaneză.^[1] ^[2]^[3]^[4] Arnavudluk (آرناوودلق) a fost denumirea geografică din turca otomană a regiunilor albaneze,^[5] incluzând zone precum Albania actuală, Kosovo, vestul Macedoniei de Nord, sudul Serbiei, sudul Muntenegrului și părți din nordul Greciei.^[2]^[6]^[7]

Etimologie

Etnonimul original grecesc Άλβανίτης (aprox. „Albanítis”), derivat din Άλβάνος („Albános”), a devenit Άρβανίτης „Árvanítis” în limba greacă modernă. Pronunția lui " β " s-a schimbat de la /b/ din greaca veche la /v/ în greaca bizantină. Acest lucru se reflectă în termenul turcesc, Arnavut sau Arnaut, prin modalități de metateză (-van- la -nav-).^[1]^[8]^[9] Un termen grecesc înrudit este cel de arvaniți.

Turcii otomani au împrumutat numele albanezilor după ce l-au auzit de la grecii bizantini.^[8]

Utilizare

Denumire etnică

În timpul erei otomane, numele a fost folosit pentru etnicii albanezi, indiferent de apartenența lor religioasă, la fel ca și astăzi.^[10]

La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, din cauza tulburărilor socio-politice provocate de unii albanezi din Balcani, termenul a fost folosit ca o denumire etnică adițională pentru albanezi (față de terminologia religioasă deja uzuală de Millet pentru a identifica oamenii în arhivele statului otoman).^[2]^[11] Termenul folosit pentru țară în sursele otomane a fost de Arnavudluk (آرناوودلق) pentru zone precum Albania modernă, Macedonia de Vest, Serbia de Sud, Kosovo, părți din nordul Greciei și sudul Muntenegrului.^[2]^[11]^[7] Numele Arnavutluk pentru regiunile albaneze era o denumire geografică, în timp ce Arnavud kavmı era o desemnare etnică, cu kavimiyet însemnând „etnie”.^[5] În limba turcă modernă, Arnavutluk se referă doar la Republica Albania.^[12]

Împrumut în alte limbi

Termenul Arnā'ūṭ (الأرناؤوط) a intrat și în limba arabă ca exonim pentru comunitățile albaneze care s-au stabilit în Levant în perioada otomană, în special pentru cei care locuiesc în Siria.^[13] Termenul Arnaut (Арнаут), la plural: Arnauti (Арнаути) a fost împrumutat și în limbile slave de sud (balcanice), cum ar fi bulgara, iar în sârbă termenul a dobândit și conotații peiorative cu referire la albanezi.^[14]^[1]^[15]

În Ucraina, albanezii care au trăit în Bugeac și care s-au stabilit mai târziu și în zona litoralului Mării Azov al Oblastului Zaporijjea sunt cunoscuți și sub numele de Arnaut. Orașul Odesa are două străzi: strada Arnaut Mare și strada Arnaut Mic.^[16]

Soldați otomani albanezi

Soldați albanezi otomani - Arnăuți, reprezentați de Amedeo Preziosi la sfârșitul secolului al XIX-lea

Folosit din punct de vedere istoric ca exonim, termenul turc Arnaut a fost folosit, de exemplu, de unii europeni din Occident ca sinonim pentru albanezii care au fost angajați pe post de soldați în armata otomană.^[10] În limba română termenul arnăut era folosit în mod similar, încă din secolul al XVIII-lea, pentru mercenarii albanezi îmbrăcați în haine tradiționale și angajați fie de domnitorii principatelor române ca Gardă a Curții, fie de boieri ca gardă de corp.^[17]

Voluntarii albanezi și ai infanteriei călare au fost numiți Arnauți în Egipt și au fost foarte apreciați în armata egipteană, în special pentru rolul lor tradițional de profesioniști în ambuscade, experți în bătălii montane, patrule și unități de gardă de corp.^[18]

Note

^ ^a ^b ^c Theißen 2007, p. 90. . "Der ursprüngliche Name Άλβανίτης (abgeleitet von Άλβάνος) wurde im Neugriechischen zu Άρβανίτης… In türkischer Vermittlung erfuhr die Silbe -van- eine Metathese zu -nav-, so dass die türkische Form des Namens für die Albaner arnavut bzw. arnaut Lautet. In dieser Form gelangte das Wort ins Bulgarische (BER I/1971: 15). [Numele originar Άλβανίτης (derivat din Άλβάνος) a fost stabilit în greaca modernă la Άρβανίτης .... În turcă, silaba -van- a fost mediată prin metateză la -nav- astfel încât forma turcească a numelui pentru albanezi a devenit respectiv Arnavut sau Arnaut. În această formă, cuvântul a intrat în bulgară (BER I / 1971: 15).]"
^ ^a ^b ^c ^d Anscombe 2006, p. 88. . "This Albanian participation in brigandage is easier to track than for many other social groups in Ottoman lands, because Albanian (Arnavud) was one of the relatively few ethnic markers regularly added to the usual religious (Muslim-Zimmi) tags used to identify people in state records. These records show that the magnitude of banditry involving Albanians grew through the 1770s and 1780s to reach crisis proportions in the 1790s and 1800s." ("Această participare albaneză la brigandaj este mai ușor de urmărit decât pentru multe alte grupuri sociale din țările otomane, deoarece termenul albanez (Arnavud) a fost unul dintre relativ puținele denumiri etnice adăugate în mod obișnuit la etichetele religioase uzuale (musulman-zimmi) folosite pentru a identifica oamenii din arhivele statului. Aceste arhive arată că amploarea banditismului care implica albanezi a crescut prin anii 1770 și 1780 pentru a atinge proporții de criză în anii 1790 și 1800."); p. 107. "In light of the recent violent troubles in Kosovo and Macedonia and the strong emotions tied to them, readers are urged most emphatically not to draw either of two unwarranted conclusions from this article: that Albanians are somehow inherently inclined to banditry, or that the extent of Ottoman "Albania" or Arnavudluk (which included parts of present-day northern Greece, western Macedonia, southern Montenegro, Kosovo, and southern Serbia) gives any historical "justification" for the creation of a "Greater Albania" today." ("Având în vedere recentele tulburări violente din Kosovo și Macedonia și emoțiile puternice legate de acestea, cititorii sunt îndemnați cu maximă tărie să nu tragă nici una dintre cele două concluzii nejustificate din acest articol: că albanezii sunt cumva înclinați în mod inerent către banditism sau că amploarea „Albaniei” otomane sau Arnavudluk (care includea părți din nordul Greciei actuale, vestul Macedoniei, sudul Muntenegrului, Kosovo și sudul Serbiei) oferă vreo „justificare” istorică pentru crearea unei „Albanii Mari” astăzi.")
^ "Arnavudca". Osmanlıcayazılıșı. Retrieved 16 January 2016.
^ Kerslake & Göksel 2014, p. 321. .
^ ^a ^b Gawrych 2006, p. 22.
^ Anscombe 2006b, p. 772. . "In this case, however, Ottoman records contain useful information about the ethnicities of the leading actors in the story. In comparison with 'Serbs', who were not a meaningful category to the Ottoman state, its records refer to 'Albanians' more frequently than to many other cultural or linguistic groups. The term 'Arnavud' was used to denote persons who spoke one of the dialects of Albanian, came from mountainous country in the western Balkans (referred to as 'Arnavudluk', and including not only the area now forming the state of Albania but also neighbouring parts of Greece, Macedonia, Kosovo, and Montenegro), organized society on the strength of blood ties (family, clan, tribe), engaged predominantly in a mix of settled agriculture and livestock herding, and were notable fighters — a group, in short, difficult to control. Other peoples, such as Georgians, Ahkhaz, Circassians, Tatars, Kurds, and Bedouin Arabs who were frequently identified by their ethnicity, shared similar cultural traits." ("În acest caz însă, arhivele otomane conțin informații utile despre etniile actorilor principali din poveste. Spre deosebire de „sârbi”, care nu erau o categorie semnificativă pentru statul otoman, arhivele sale se referă la „albanezi” mai frecvent decât la multe alte grupuri culturale sau lingvistice. Termenul „Arnavud” a fost folosit pentru a desemna persoanele care vorbeau unul dintre dialectele albanezei, proveneau din țările muntoase din Balcanii de Vest (numite „Arnavudluk” și incluzând nu numai zona care formează acum statul Albaniei, ci și părți vecine ale Greciei, Macedoniei, Kosovo și Muntenegrului), aveau societatea organizată pe baza legăturilor de sânge (familie, clan, trib), s-a angajat predominant într-un amestec de agricultură sedentară și creșterea animalelor și au fost luptători de seamă - un grup, pe scurt, greu de controlat. Alte popoare, cum ar fi georgienii, ahhazii, circasienii, tătarii, kurzii și arabii beduini, care erau adesea identificați după etnia lor, împărtășeau trăsături culturale similare.")
^ ^a ^b Kolovos 2007, p. 41. . "Anscombe (ibid., 107 n. 3) notes that Ottoman "Albania" or Arnavudluk... included parts of present-day northern Greece, western Macedonia, southern Montenegro, Kosovo, and southern Serbia"; see also El2. s.v. "Arnawutluk. 6. History" (H. İnalcık) and Arsh, He Alvania. 31.33, 39-40. For the Byzantine period. see Psimouli, Souli. 28." ("Anscombe (ibid., 107 n. 3) remarcă că „Albania” otomană sau Arnavudluk... includea părți din nordul Greciei actuale, vestul Macedoniei, sudul Muntenegrului, Kosovo și sudul Serbiei”; vezi și El2. s.v. „Arnawutluk”. . 6. History" (H. İnalcık) și Arsh, He Alvania. 31.33, 39-40. Pentru perioada bizantină. vezi Psimouli, Souli. 28.")
^ ^a ^b Malcolm, Noel. "Kosovo, a short history". London: Macmillan, 1998, p. 29 "The name used in all these references is, allowing for linguistic variations, the same: 'Albanenses' or 'Arbanenses' in Latin, 'Albanoi' or 'Arbanitai' in Byzantine Greek. (The last of these, with an internal switching of consonants, gave rise to the Turkish form 'Arnavud', from which 'Arnaut' was later derived.)" ("Numele folosit în toate aceste referințe este, ținând cont de variațiile lingvistice, același: „Albanenses” sau „Arbanenses” în latină, „Albanoi” sau „Arbanitai” în greacă bizantină. (Ultima dintre acestea, cu o schimbare internă a consoanelor, a dat naștere formei turcești „Arnavud”, din care a fost derivat „Arnaut” mai târziu.)
^ Ethnic Groups of Europe: An Encyclopedia; Jeffrey E. Cole - 2011, p. 15, "Arbëreshë was the term self-designiation of Albanians before the Ottoman invasion of the 15 century; similar terms are used for Albanian origins populations living in Greece ("Arvanitika," the Greek rendering of Arbëreshë) and Turkey ("Arnaut," Turkish for the Greek term Arvanitika)." ("Arbëreshë a fost termenul de autodesemnare al albanezilor înainte de invazia otomană din secolul al XV-lea; termeni similari sunt folosiți pentru populațiile de origine albaneză care trăiesc în Grecia („Arvanitika,” redarea greacă a lui Arbëreshë) și Turcia („Arnaut,” cuvântul turc pentru termenul grecesc Arvanitika)."
^ ^a ^b Malcolm 2009, p. 233. "And a further complication is introduced by the term "Arnaut", which could he used as a synonym for "Albanian", hut tended to suggest those Albanians (in the ethnic-linguistic sense) who acted as soldiers for the Ottomans — though these included Catholic Albanians as well as Muslim ones. (When early reports refer to the local Ottoman forces, such as the force led by Mahmut Begolli [Mehmet Beyoğlu], pasha of Peja, they usually state that they consisted largely of Arnauts. Those Serb historians who claim that the terms Arnaut and Albanian did not mean ethnic Albanians, when applied to the supporters of Piccolomini, seem to have no difficulty in accepting that they did have that meaning, when applied to those fighting against him.)" ("Și o altă complicație este introdusă de termenul „Arnaut”, pe care l-ar fi putut folosi ca sinonim pentru „albanez”, dar tindea să sugereze acei albanezi (în sensul etnic-lingvistic) care au acționat ca soldați pentru otomani – deși aceștia includeau atât catolici albanezi, cât și musulmani. (Când primele rapoarte se referă la forțele otomane locale, cum ar fi forța condusă de Mahmut Begolli [Mehmet Beyoğlu], pașa din Peja, ele afirmă de obicei că erau formate în mare parte din arnauți. Acei istorici sârbi care susțin că termenii arnaut și albanez nu înseamnă etnicii albanezi, atunci când sunt aplicați susținătorilor lui Piccolomini, par să nu aibă nicio dificultate în a accepta că au acest înțeles, atunci când sunt aplicați celor care luptă împotriva lui.)"
^ ^a ^b Anscombe 2006b, p. 772. . "In this case, however, Ottoman records contain useful information about the ethnicities of the leading actors in the story. In comparison with 'Serbs', who were not a meaningful category to the Ottoman state, its records refer to 'Albanians' more frequently than to many other cultural or linguistic groups. The term 'Arnavud' was used to denote persons who spoke one of the dialects of Albanian, came from mountainous country in the western Balkans (referred to as 'Arnavudluk', and including not only the area now forming the state of Albania but also neighbouring parts of Greece, Macedonia, Kosovo, and Montenegro), organized society on the strength of blood ties (family, clan, tribe), engaged predominantly in a mix of settled agriculture and livestock herding, and were notable fighters — a group, in short, difficult to control. Other peoples, such as Georgians, Ahkhaz, Circassians, Tatars, Kurds, and Bedouin Arabs who were frequently identified by their ethnicity, shared similar cultural traits." („În acest caz, însă, însemnările otomane conțin informații utile despre etnia principalilor actori ai poveștii. Spre deosebire de «sârbi», care nu sunt o categorie semnificativă în statul otoman, însemnările se referă la «albanezi» mai frecvent decât la orice alt grup cultural sau lingvistic. Termenul «arnavud» a fost folosit pentru a desemna persoane care vorbeau unul din dialectele albanezei, proveneau din zona muntoasă din Balcanii de Vest — denumită «Arnavudluk», și incluzând nu doar zona care astăzi formează Albania, ci și zonele învecinate din Grecia, Macedonia, Kosovo și Muntenegru” — societate organizată pe tăria legăturilor de sânge — familie, clan, trib — angajați predominat într-un amestec de agricultură sedentară și creștere a animalelor, și erau luptători cunoscuți: un grup, pe scurt, greu de controlat. Alte popoare, ca georgienii, abhazii, cerchezii, tătarii, kurzii și arabii beduini care erau frecvent identificați după etnie, împărtășeau trăsături culturale similare.”)
^ Emin 2014, pp. 9–17. .
^ Norris 1993, pp. 209–210.
^ Murati 1991, p. 71. "emri etnik a nacional e shqiptarëve, përkundër trajtës së drejtë sllave Albanci, tash del të shqiptohet si Šiptari e Šipci me një konotacion përbuzës negativ, ashtu siç është përdorur në krye të herës te serbët edhe në kohën e Jugosllavisë së Vjetër bashkë dhe me formën Šiftari e Arnauti me po të njëtat konotacione pejorative. [numele etnic sau cel național al albanezilor, în ciuda termenului slav corect Albanci, pare acum a fi pronunțat ca Šiptari din Šipci cu o conotație disprețuitor de negativă, așa cum este folosit chiar la începutul epocii sârbilor, pe vremea vechii Iugoslaviei împreună și forma Šiftari și Arnauti care au aceleași conotații peiorative.]"
^ Državnoj štampariji 1878, p. 347. . "зову Арнаут, Арнаутка, па од тог назива доцније им потомци прозову се Арнаутовићи. [...] Арнаучићи зли, пакосни и убојити."
^ Oleksandr Demcenko (13 mai 2014). „Sim etnohraficinîh ciudes Ukraiinî” Сім етнографічних чудес України [Șapte minuni etnografice ale Ucrainei]. Ukrainska Pravda^⁠(d). Accesat în 5 octombrie 2023.
^ Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită). Editura Univers Enciclopedic Gold for the Lingvistics Institute of the Romanian Academy. 2009. Accesat în 11 mai 2020.
^ Flaherty, Chris (2021). „Arnaout: Albanian (mounted infantry) regiment”. Turkish army Crimean war uniforms – Volume 2. Soldiers & Weapons. 41. Soldiershop Publishing. p. 23. ISBN 9788893277846.

Bibliografie

Anscombe, Frederick (2006). „Albanians and "mountain bandits"”. În Anscombe, Frederick. The Ottoman Balkans, 1750–1830. Princeton: Markus Wiener Publishers. pp. 87–113. ISBN 9781558763838. Arhivat din original la 25 ianuarie 2016.
Anscombe, Frederick (2006). „The Ottoman Empire in Recent International Politics - II: The Case of Kosovo” (PDF). The International History Review. 28 (4): 758–793. doi:10.1080/07075332.2006.9641103. JSTOR 40109813. Arhivat din original (PDF) la 24 septembrie 2019. Accesat în 19 octombrie 2021.
Državnoj štampariji (1878). Glasnik Srbskog učenog društva. Državnoj štampariji.
Emin, Nedim (2014). Arnavutluk Siyasetini Anlama Kılavuzu. Istanbul: SETA. ISBN 9786054023448.
Gawrych, George (2006). The Crescent and the Eagle: Ottoman rule, Islam and the Albanians, 1874–1913. London: IB Tauris. ISBN 9781845112875.
Kerslake, Celia; Göksel, Aslı (2014). Turkish: An Essential Grammar. New York: Routledge. ISBN 9780415462686.
Kolovos, Elias (2007). The Ottoman Empire, the Balkans, the Greek lands: Toward a social and economic history: Studies in honor of John C. Alexander. Istanbul: Isis Press. ISBN 9789754283464.
Malcolm, Noel (2009). „The Great migration of the Serbs from Kosovo (1690)”. În Schmitt, Oliver Jens; Frantz, Eva. Albanische Geschichte: Stand und Perspektiven der Forschung [Albanian history: Status and Prospects of Research]. Muunich: Oldenbourg Verlag. ISBN 9783486589801.
Norris, Harry Thirlwall (1993). Islam in the Balkans: religion and society between Europe and the Arab world . Columbia: University of South Carolina Press. p. 249. ISBN 9780872499775. Albanians Arnaout Syria.
Theißen, Ulrich (2007). „Die Namen für das Gänseblümchen Bellis perennis im Bulgarischen und seinen Nachbarsprachen–Etymologische und benennungstheoretische Aspekte”. Zeitschrift für Balkanologie. 43 (1): 87–99.

Vezi și

[Theissen90-1] Theißen 2007, p. 90. . "Der ursprüngliche Name Άλβανίτης (abgeleitet von Άλβάνος) wurde im Neugriechischen zu Άρβανίτης… In türkischer Vermittlung erfuhr die Silbe -van- eine Metathese zu -nav-, so dass die türkische Form des Namens für die Albaner arnavut bzw. arnaut Lautet. In dieser Form gelangte das Wort ins Bulgarische (BER I/1971: 15). [Numele originar Άλβανίτης (derivat din Άλβάνος) a fost stabilit în greaca modernă la Άρβανίτης .... În turcă, silaba -van- a fost mediată prin metateză la -nav- astfel încât forma turcească a numelui pentru albanezi a devenit respectiv Arnavut sau Arnaut. În această formă, cuvântul a intrat în bulgară (BER I / 1971: 15).]"

[Anscombe200688-2] Anscombe 2006, p. 88. . "This Albanian participation in brigandage is easier to track than for many other social groups in Ottoman lands, because Albanian (Arnavud) was one of the relatively few ethnic markers regularly added to the usual religious (Muslim-Zimmi) tags used to identify people in state records. These records show that the magnitude of banditry involving Albanians grew through the 1770s and 1780s to reach crisis proportions in the 1790s and 1800s." ("Această participare albaneză la brigandaj este mai ușor de urmărit decât pentru multe alte grupuri sociale din țările otomane, deoarece termenul albanez (Arnavud) a fost unul dintre relativ puținele denumiri etnice adăugate în mod obișnuit la etichetele religioase uzuale (musulman-zimmi) folosite pentru a identifica oamenii din arhivele statului. Aceste arhive arată că amploarea banditismului care implica albanezi a crescut prin anii 1770 și 1780 pentru a atinge proporții de criză în anii 1790 și 1800."); p. 107. "In light of the recent violent troubles in Kosovo and Macedonia and the strong emotions tied to them, readers are urged most emphatically not to draw either of two unwarranted conclusions from this article: that Albanians are somehow inherently inclined to banditry, or that the extent of Ottoman "Albania" or Arnavudluk (which included parts of present-day northern Greece, western Macedonia, southern Montenegro, Kosovo, and southern Serbia) gives any historical "justification" for the creation of a "Greater Albania" today." ("Având în vedere recentele tulburări violente din Kosovo și Macedonia și emoțiile puternice legate de acestea, cititorii sunt îndemnați cu maximă tărie să nu tragă nici una dintre cele două concluzii nejustificate din acest articol: că albanezii sunt cumva înclinați în mod inerent către banditism sau că amploarea „Albaniei” otomane sau Arnavudluk (care includea părți din nordul Greciei actuale, vestul Macedoniei, sudul Muntenegrului, Kosovo și sudul Serbiei) oferă vreo „justificare” istorică pentru crearea unei „Albanii Mari” astăzi.")

[3] "Arnavudca". Osmanlıcayazılıșı. Retrieved 16 January 2016.

[KerslakeGoksel321-4] Kerslake & Göksel 2014, p. 321. .

[Gawrych22-5] Gawrych 2006, p. 22.

[6] Anscombe 2006b, p. 772. . "In this case, however, Ottoman records contain useful information about the ethnicities of the leading actors in the story. In comparison with 'Serbs', who were not a meaningful category to the Ottoman state, its records refer to 'Albanians' more frequently than to many other cultural or linguistic groups. The term 'Arnavud' was used to denote persons who spoke one of the dialects of Albanian, came from mountainous country in the western Balkans (referred to as 'Arnavudluk', and including not only the area now forming the state of Albania but also neighbouring parts of Greece, Macedonia, Kosovo, and Montenegro), organized society on the strength of blood ties (family, clan, tribe), engaged predominantly in a mix of settled agriculture and livestock herding, and were notable fighters — a group, in short, difficult to control. Other peoples, such as Georgians, Ahkhaz, Circassians, Tatars, Kurds, and Bedouin Arabs who were frequently identified by their ethnicity, shared similar cultural traits." ("În acest caz însă, arhivele otomane conțin informații utile despre etniile actorilor principali din poveste. Spre deosebire de „sârbi”, care nu erau o categorie semnificativă pentru statul otoman, arhivele sale se referă la „albanezi” mai frecvent decât la multe alte grupuri culturale sau lingvistice. Termenul „Arnavud” a fost folosit pentru a desemna persoanele care vorbeau unul dintre dialectele albanezei, proveneau din țările muntoase din Balcanii de Vest (numite „Arnavudluk” și incluzând nu numai zona care formează acum statul Albaniei, ci și părți vecine ale Greciei, Macedoniei, Kosovo și Muntenegrului), aveau societatea organizată pe baza legăturilor de sânge (familie, clan, trib), s-a angajat predominant într-un amestec de agricultură sedentară și creșterea animalelor și au fost luptători de seamă - un grup, pe scurt, greu de controlat. Alte popoare, cum ar fi georgienii, ahhazii, circasienii, tătarii, kurzii și arabii beduini, care erau adesea identificați după etnia lor, împărtășeau trăsături culturale similare.")

[Kolovos41-7] Kolovos 2007, p. 41. . "Anscombe (ibid., 107 n. 3) notes that Ottoman "Albania" or Arnavudluk... included parts of present-day northern Greece, western Macedonia, southern Montenegro, Kosovo, and southern Serbia"; see also El2. s.v. "Arnawutluk. 6. History" (H. İnalcık) and Arsh, He Alvania. 31.33, 39-40. For the Byzantine period. see Psimouli, Souli. 28." ("Anscombe (ibid., 107 n. 3) remarcă că „Albania” otomană sau Arnavudluk... includea părți din nordul Greciei actuale, vestul Macedoniei, sudul Muntenegrului, Kosovo și sudul Serbiei”; vezi și El2. s.v. „Arnawutluk”. . 6. History" (H. İnalcık) și Arsh, He Alvania. 31.33, 39-40. Pentru perioada bizantină. vezi Psimouli, Souli. 28.")

[Malcolm,_Noel_1998,_p.29-8] Malcolm, Noel. "Kosovo, a short history". London: Macmillan, 1998, p. 29 "The name used in all these references is, allowing for linguistic variations, the same: 'Albanenses' or 'Arbanenses' in Latin, 'Albanoi' or 'Arbanitai' in Byzantine Greek. (The last of these, with an internal switching of consonants, gave rise to the Turkish form 'Arnavud', from which 'Arnaut' was later derived.)" ("Numele folosit în toate aceste referințe este, ținând cont de variațiile lingvistice, același: „Albanenses” sau „Arbanenses” în latină, „Albanoi” sau „Arbanitai” în greacă bizantină. (Ultima dintre acestea, cu o schimbare internă a consoanelor, a dat naștere formei turcești „Arnavud”, din care a fost derivat „Arnaut” mai târziu.)

[9] Ethnic Groups of Europe: An Encyclopedia; Jeffrey E. Cole - 2011, p. 15, "Arbëreshë was the term self-designiation of Albanians before the Ottoman invasion of the 15 century; similar terms are used for Albanian origins populations living in Greece ("Arvanitika," the Greek rendering of Arbëreshë) and Turkey ("Arnaut," Turkish for the Greek term Arvanitika)." ("Arbëreshë a fost termenul de autodesemnare al albanezilor înainte de invazia otomană din secolul al XV-lea; termeni similari sunt folosiți pentru populațiile de origine albaneză care trăiesc în Grecia („Arvanitika,” redarea greacă a lui Arbëreshë) și Turcia („Arnaut,” cuvântul turc pentru termenul grecesc Arvanitika)."

[Malcolm233-10] Malcolm 2009, p. 233. "And a further complication is introduced by the term "Arnaut", which could he used as a synonym for "Albanian", hut tended to suggest those Albanians (in the ethnic-linguistic sense) who acted as soldiers for the Ottomans — though these included Catholic Albanians as well as Muslim ones. (When early reports refer to the local Ottoman forces, such as the force led by Mahmut Begolli [Mehmet Beyoğlu], pasha of Peja, they usually state that they consisted largely of Arnauts. Those Serb historians who claim that the terms Arnaut and Albanian did not mean ethnic Albanians, when applied to the supporters of Piccolomini, seem to have no difficulty in accepting that they did have that meaning, when applied to those fighting against him.)" ("Și o altă complicație este introdusă de termenul „Arnaut”, pe care l-ar fi putut folosi ca sinonim pentru „albanez”, dar tindea să sugereze acei albanezi (în sensul etnic-lingvistic) care au acționat ca soldați pentru otomani – deși aceștia includeau atât catolici albanezi, cât și musulmani. (Când primele rapoarte se referă la forțele otomane locale, cum ar fi forța condusă de Mahmut Begolli [Mehmet Beyoğlu], pașa din Peja, ele afirmă de obicei că erau formate în mare parte din arnauți. Acei istorici sârbi care susțin că termenii arnaut și albanez nu înseamnă etnicii albanezi, atunci când sunt aplicați susținătorilor lui Piccolomini, par să nu aibă nicio dificultate în a accepta că au acest înțeles, atunci când sunt aplicați celor care luptă împotriva lui.)"

[Anscombe772-11] Anscombe 2006b, p. 772. . "In this case, however, Ottoman records contain useful information about the ethnicities of the leading actors in the story. In comparison with 'Serbs', who were not a meaningful category to the Ottoman state, its records refer to 'Albanians' more frequently than to many other cultural or linguistic groups. The term 'Arnavud' was used to denote persons who spoke one of the dialects of Albanian, came from mountainous country in the western Balkans (referred to as 'Arnavudluk', and including not only the area now forming the state of Albania but also neighbouring parts of Greece, Macedonia, Kosovo, and Montenegro), organized society on the strength of blood ties (family, clan, tribe), engaged predominantly in a mix of settled agriculture and livestock herding, and were notable fighters — a group, in short, difficult to control. Other peoples, such as Georgians, Ahkhaz, Circassians, Tatars, Kurds, and Bedouin Arabs who were frequently identified by their ethnicity, shared similar cultural traits." („În acest caz, însă, însemnările otomane conțin informații utile despre etnia principalilor actori ai poveștii. Spre deosebire de «sârbi», care nu sunt o categorie semnificativă în statul otoman, însemnările se referă la «albanezi» mai frecvent decât la orice alt grup cultural sau lingvistic. Termenul «arnavud» a fost folosit pentru a desemna persoane care vorbeau unul din dialectele albanezei, proveneau din zona muntoasă din Balcanii de Vest — denumită «Arnavudluk», și incluzând nu doar zona care astăzi formează Albania, ci și zonele învecinate din Grecia, Macedonia, Kosovo și Muntenegru” — societate organizată pe tăria legăturilor de sânge — familie, clan, trib — angajați predominat într-un amestec de agricultură sedentară și creștere a animalelor, și erau luptători cunoscuți: un grup, pe scurt, greu de controlat. Alte popoare, ca georgienii, abhazii, cerchezii, tătarii, kurzii și arabii beduini care erau frecvent identificați după etnie, împărtășeau trăsături culturale similare.”)

[Emin917-12] Emin 2014, pp. 9–17. .

[Norris209210-13] Norris 1993, pp. 209–210.

[14] Murati 1991, p. 71. "emri etnik a nacional e shqiptarëve, përkundër trajtës së drejtë sllave Albanci, tash del të shqiptohet si Šiptari e Šipci me një konotacion përbuzës negativ, ashtu siç është përdorur në krye të herës te serbët edhe në kohën e Jugosllavisë së Vjetër bashkë dhe me formën Šiftari e Arnauti me po të njëtat konotacione pejorative. [numele etnic sau cel național al albanezilor, în ciuda termenului slav corect Albanci, pare acum a fi pronunțat ca Šiptari din Šipci cu o conotație disprețuitor de negativă, așa cum este folosit chiar la începutul epocii sârbilor, pe vremea vechii Iugoslaviei împreună și forma Šiftari și Arnauti care au aceleași conotații peiorative.]"

[Drzavnojstampariji347-15] Državnoj štampariji 1878, p. 347. . "зову Арнаут, Арнаутка, па од тог назива доцније им потомци прозову се Арнаутовићи. [...] Арнаучићи зли, пакосни и убојити."

[ethnography-16] Oleksandr Demcenko (13 mai 2014). „Sim etnohraficinîh ciudes Ukraiinî” Сім етнографічних чудес України [Șapte minuni etnografice ale Ucrainei]. Ukrainska Pravda^⁠(d). Accesat în 5 octombrie 2023.

[DEX-17] Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită). Editura Univers Enciclopedic Gold for the Lingvistics Institute of the Romanian Academy. 2009. Accesat în 11 mai 2020.

[18] Flaherty, Chris (2021). „Arnaout: Albanian (mounted infantry) regiment”. Turkish army Crimean war uniforms – Volume 2. Soldiers & Weapons. 41. Soldiershop Publishing. p. 23. ISBN 9788893277846.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]