Atlas (satelit)
| Atlas | |
 Imagine color făcută de Cassini pe 12 aprilie 2017 | |
| Descoperire | |
|---|---|
| Descoperit de | Terrile, Voyager 1 |
| Dată descoperire | Octombrie 1980 |
| Denumiri | |
| Denumire MPC | Saturn XV |
| Pronunție | /'at.las/ |
Denumit după | Ἄτλας Ātlās |
Nume alternative | S/1980 S 28 |
| Atribute | Atlantean /at.lan'te̯an/ |
| Caracteristicile orbitei [1] | |
| Epocă 31 decembrie 2003 JD 2453005.5 | |
Raza medie a orbitei | 137670±10 km |
| Excentricitate | 0.0012 |
Perioadă orbitală | 0.6016947883 zile |
| Înclinație | 0.003°±0.004° |
| Sateliți | Saturn |
| Caracteristici fizice | |
| Dimensiuni | 40.8 × 35.4 × 18.8 km [2] |
Raza medie | 15.1±0.9 km [2] |
| Volum | ≈ 14400 km3 |
| Masă | (6.60±0.45)×1015 kg[2] |
Densitate medie | 0.46±0.11 g/cm3[2] |
| 0.0002–0.0020 m/s2 [2] | |
| ≈ 0.0062 km/s | |
| sincronă | |
| zero | |
| Albedo | 0.4 |
| Temperatură | ≈ 81 K |
Atlas este un satelit interior al lui Saturn care a fost descoperit de Richard Terrile în 1980 din fotografiile Voyager și a fost denumit S/1980 S 28. [3] În 1983, a fost numit oficial după Atlas din mitologia greacă, deoarece „ține inelele pe umeri”, așa cum Titanul Atlas susținea cerul deasupra Pământului. [4] Este, de asemenea, desemnat Saturn XV.
Atlas este cel mai apropiat satelit de marginea exterioară a inelului A și a fost mult timp considerat a fi un satelit păstor pentru acest inel. Cu toate acestea, acum se știe că marginea exterioară a inelului este menținută în schimb printr-o rezonanță orbitală de 7:6 cu sateliții mai mari, dar mai îndepărtați, Janus și Epimetheus. [5] În 2004, un inel subțire și slab, desemnat temporar R/2004 S 1, a fost descoperit pe orbita Atlanteană. [6]
Imaginile de înaltă rezoluție realizate în iunie 2005 de Cassini au arătat că Atlas are un centru aproximativ sferic înconjurat de o creastă ecuatorială mare și netedă. Cea mai probabilă explicație pentru această structură neobișnuită și proeminentă este aceea că materialul din inel măturat de satelit se acumulează pe satelit, cu o preferință puternică pentru ecuator din cauza gosimii scăzute a inelului. De fapt, dimensiunea crestei ecuatoriale este comparabilă cu lobul Roche al satelitului. Acest lucru ar însemna că, pentru orice particule suplimentare care impactează ecuatorul, forța centrifugă aproape că va depăși mica gravitație a lui Atlas și, probabil, se vor pierde. [5]
Atlasul este perturbat semnificativ de Prometheus și într-o măsură mai mică de Pandora, ceea ce duce la excursiuni în longitudine de până la 600 km (~0,25°) depărtare de orbita Kepleriană ce precesează, cu o perioadă de aproximativ 3 ani. Deoarece orbitele lui Prometheus și Pandora sunt haotice, se bănuiește că și a lui Atlas ar putea fi la fel. [1]
Galerie
modificare-
Atlas de deasupra polului său sudic (12 iunie 2007) -
Atlas - Cassini
(8 iunie 2005). -
-
Atlas lângă inelul A
(6 decembrie 2015). -
Atlas lângă inelul F
(9 mai 2005).
Referințe
modificareCitații
Surse
- Green, Daniel W. E. (). „S/2004 S 3, S/2004 S 4, and R/2004 S 1”. IAU Circular. 8401: 1. Bibcode:2004IAUC.8401....1P. Accesat în .
- Lakdawalla, Emily (). „Funny little Atlas”. The Planetary Society weblog. Arhivat din original la . Accesat în .
- Marsden, Brian G. (). „1980 S 28”. IAU Circular. 3539: 2. Bibcode:1980IAUC.3539....2M. Arhivat din original (discovery) la . Accesat în .
- Marsden, Brian G. (). „Satellites of Jupiter and Saturn” (naming the moon). IAU Circular. 3872. Accesat în .
- Spitale, J. N.; Jacobson, R. A.; Porco, C. C.; Owen, W. M., Jr. (). „The orbits of Saturn's small satellites derived from combined historic and Cassini imaging observations”. The Astronomical Journal. 132 (2): 692–710. Bibcode:2006AJ....132..692S. doi:10.1086/505206.
- Thomas, P. C. (iulie 2010). „Sizes, shapes, and derived properties of the saturnian satellites after the Cassini nominal mission” (PDF). Icarus. 208 (1): 395–401. Bibcode:2010Icar..208..395T. doi:10.1016/j.icarus.2010.01.025. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .