Aurel Stroe

Aurel Stroe
Date personale
Născut	5 mai 1932 București, România
Decedat	3 octombrie 2008 (76 de ani) Mannheim, Germania
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor cadru didactic universitar[*]​ filozof
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Studii	Universitatea Națională de Muzică București
Instrument(e)	pian
Premii	Premiul Herder (2002) Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*]​

Aurel Stroe (n. 5 mai 1932, București, România – d. 3 octombrie 2008, Mannheim, Germania) a fost un compozitor, profesor, muzician, autor, publicist și muzicolog român. A scris muzică cultă, contemporană, simfonică, vocal-simfonică, de cameră, corală), muzică electronică și muzică de scenă.

A studiat în particular pianul cu Maria Fotino și compoziția cu Marțian Negrea, după care a urmat cursurile Conservatorului din București.

Carieră didactică și științifică

A fost asistent (1962-68), lector (1968-73), conferențiar (1973-85) și profesor (din 1993) la Universitatea Națională de Muzică București și a predat orchestrație și compoziție. A avut ca studenți, printre alții, pe Liana Alexandra, Maia Ciobanu, Horia Rațiu, Șerban Nichifor, Gabriel Vlădescu, Carmen Stoianov, Petru Stoianov, Adrian Borza, George Draga, Smaranda Oțeanu-Bunea, Fred Popovici și Violeta Dinescu. A predat ca profesor asociat la University of Illinois (S.U.A.) între 1985-1986. A predat la Școala normală a Universității din Strasbourg (1972) și a susținut cursuri de vară la Piatra Neamț (1982), Darmstadt (Germania) în 1986, 1988, 1990, 1994 și la Bușteni în 1992. A susținut conferințe, prelegeri, referate, comunicări științifice în țară și peste hotare (Franța, Austria, Germania), emisiuni de radio și televiziune.

A publicat studii, eseuri, articole, interviuri în: Muzica, Secolul XX, Contemporanul, România literară, Tribuna (Cluj), Actualitatea muzicală etc.

Distincții

Lui Aurel Stroe i-a fost acordat ordinul Meritul Cultural Clasa a IV-a (1969). A fost distins cu premiul Academiei Române în 1974. A primit ordinul Chevalier des Arts et des Lettres al Republicii Franceze (1991). A primit în 1998 Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, iar în 2002 a devenit laureat al premiului Herder (Viena).

Operă muzicală

A compus în toate genurile muzicale, inclusiv muzică electronică.

Operă

• Asta nu va primi Premiul Nobel (1969) - operă în trei părți, libretul: Paul Sterian;
• "Pacea" lui Aristofan (1973) operă în trei acte;
• Trilogia Cetății Închise (1973 - 1988), libretul după Eschil: Agamemnon / Orestia I (1973), Choeforele / Orestia II (1983), Eumenidele / Orestia III (1988);
• Conciliul Mondial (1987) - operă de cameră în două acte după scrierile lui Vladimir Soloviev;
• Copilul și diavolul (1989) - operă pe texte de Maria Țvetaeva (5 scene).

Muzică de teatru

• Muzică pentru "Oedip la Colonos" (1963) - muzică de scenă la piesa lui Sofocle;
• Rituelle Handlung ohne Gegenstand (1967) - muzică pentru dansatoare.

Muzică de film

• Năpasta (1982)

Muzică vocal-simfonică

• Cantata festivă (1957) - pentru cor mixt și orchestră, versuri de Pablo Neruda;
• Chipul păcii (1959) - cantată de cameră pentru mezzosoprană, cor mixt și orchestră mică pe versuri de Paul Eluard;
• Țării mele (1959) - cantată pentru cor mixt și orchestră pe versuri de Victor Tulbure;
• Monumentum I (1961) - poem pentru cor bărbătesc și orchestră pe versuri de Nichita Stănescu;
• Numai prin timp timpul poate fi cucerit (1965) - poem pentru bariton, orgă, 4 tromboane și gonguri, pe versuri de T.S. Eliot;
• Missa puerorum (1983) - pentru cor de copii, orgă și 8 instrumente.

Muzică simfonică

• Scherzo simfonic (1951)
• Simfonia pentru orchestră mare (1954)
• Uvertura burlescă (1961)
• Arcade (1962)
• Laude I (1966)
• Canto I (1967)
• Laude II (1968)
• Canto II (1971)
• Simfonia (1973)
• Accords et Comptines (1988)
• Ciaccona con alcune licenze (1995)
• Preludii lirice (1999)
• Mandala cu o polifonie de Antonio Lotti (2000)

Muzică concertantă

• Concert pentru orchestră de coarde (1950, rev.1956);
• Muzică concert pentru pian, alămuri și percuție (1965)
• Concertul pentru clarinet și orchestră (1975)
• Concertul pentru vioară și orchestră „Capricci și Ragas” (1990)
• Concert pentru saxofon și orchestră „Prairie, Priere” (1994)
• Concert pentru acordeon și orchestră (2001)
• Simfonia concertantă pentru percuție și orchestră mare (1996)

Muzică de cameră

• Colinde pentru pian (1947)
• Baladă pentru pian (1948)
• Trio pentru oboi, clarinet și fagot (1953)
• Sonata nr. 1 'Morphogenetic' pentru pian (1955)
• Fragment dintr-un proces sonor (1969)
• În vis desfacem timpurile suprapuse (1970)
• Cvartetul de coarde în La major (1972)
• Grădina structurilor I (1974)
• 10 piese pastorale pentru orgă și clavecin (1979)
• Pe drumul către focurile cerești pentru violă solo (1979)
• Fiicele Soarelui (1979)
• Sonata nr. 2 'Thermodynamic' pentru pian (1983)
• Anamorfoze canonice (1984)
• Sonata nr. 3 'en palimpseste' pentru pian (1992)
• Mozart sound introspection (1994)
• Gesang der Geister über den Wassern pentru voce, clarinet în sib și pian sau clavecin (celestă) (1999)
• Humoreske mit zwei Durchblicken zum Seeren (2002)

Muzică corală

• Vine trenul (1961)
• Cântec simplu (1962)

Muzică vocală

• 5 cântece pentru soprană și pian: Colind, Moștenire, Făcătură, Doi copii s-au dus, În perdea (1949)
• 5 lieduri pe versuri de Clement Marot (1949)
• Două cântece pe versuri de Ion Pillat (1953)
• Două romanțe pentru mezzosoprană și pian: Și dacă..., La steaua (1954)

Muzică electronică

• Midi le Juste (1970)

Muzicologie

• Grădina sunetelor - eseuri despre muzică, București, Edit. Muzicală, 1991

A avut o intensă activitate publicistică (Tribuna, România literară, Secolul 20, Muzica, Revue Roumaine).

Bibliografie

• Cosma, V. (2005). Muzicieni din România. Lexicon. Vol. 8 (P-S). București: Editura muzicală.
• Omul zilei - Aurel Stroe Arhivat în 6 iulie 2013, la Archive.is, 20 octombrie 2006, Violeta Cristea, Ramona Vintilă, Jurnalul Național