Vizitiul (constelație)

Denumire
Vizitiul
Harta constelației Vizitiul (click pentru mărire)
Nume latin	Auriga
Genitiv	Aurigae
Abreviere	Aur
Observație
(Epoca J2000.0)
Ascensie dreaptă	Între 4^h 37^m 54^s și 7^h 30^m 56^s
Declinație	Între +27° 53′ 29″ și +56° 09′ 53″
Suprafață	657 grd² (Locul 21)
Vizibilitate	Între 90° N și 40° S
Trecere la meridian	30 ianuarie, 21h00
Stele
Strălucitoare (m≤3,0)	4 (α, β, θ, ι)
Vizibile cu ochiul liber	158
Bayer / Flamsteed	58
Apropiate (d≤16 al)	0
Cea mai strălucitoare	Capella (α Aur) (0,08^m)
Cea mai apropiată	QY Aur (20,74 al)
Obiecte
Obiecte Messier	3 (M36, M37, M38)
Ploi de meteori	Aurigidele Delta Aurigidele
Constelații învecinate	Girafa Perseu Taurul Gemenii Linxul
Modifică text

Vizitiul (în limbaj de specialitate Auriga) este o constelație de pe cerul boreal. Steaua ei cea mai luminoasă, Capella, are o magnitudine aparentă mai mică de 1^m constituind un colț al cunoscutului asterism Hexagonul de Iarnă.

Descriere și localizare

Constelația Vizitiul văzută cu ochiul liber. Pentru identificarea mai ușoară au fost trasate linii între stele.

Istorie

Vizitiul face parte din cele 48 de constelații repertoriate de Ptolemeu în lucrarea sa Almageste.

Mitologie

Această constelație reprezintă un om ducând pe spate o căpriță, urmat de doi sau trei iezi. Este posibil ca această denumire să-și aibă obârșia la babilonieni care o denumeau Rubiki (căruța). Grecii o asimilaseră cu Erichtonius ? / Erehteu?^[1], erou atenian care ar fi inventat căruța cu patru cai.

Stele principale

Articol principal: Listă a stelelor din Vizitiul.

Capella (α Aurigae)

Steaua cea mai luminoasă din constelația Vizitiul, Capella (α Aur), este o stea gigantă galbenă, de magnitudine aparentă 0,08 și a șasea cea mai strălucitoare stea de pe cer, steaua de primă magnitudine cea mai apropiată de polul nord ceresc.

Capella nu este foarte departe: la 42 de ani-lumină de noi, ea face parte dintre cele mai apropiate stele de Terra. Ceea ce o caracterizează este faptul că este vorba despre o stea dublă, două stele galbene de tip spectral G, fiecare de câte 10 ori mai mari decât Soarele, două gigante separate de 0,6 u.a..

Numele său, Capella, semnifică, în latină „căpriță”, „capră”^[2]^[3] și este vorba despre capra pe care o duce vizitiul pe spate. În Mitologia greacă, ea este asimilată cu Amaltheia, capra divină care l-a alăptat pe Zeus.

Obiecte cerești

Constelația Vizitiul mai conține și numeroase roiuri deschise: M36, M37, M 38, NGC 1893 și NGC 2281, nebuloasa de emisie IC 410.

Note

^ Homer, Iliada (1955), II 538, p.61.
^ Dicţionar latin-romîn (1962)
^ Gheorghe Guțu, Dicționar latin - român

Bibliografie

Dicționar latin-romîn, Colectivul de elaborare: Rodica Ocheșanu, Liliana Macarie, Sorin Stati, N. Ștefănescu, Editura Științifică, București - 1962
Gheorghe Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, în 1983 (1326 de pagini, format 24 cm x 17 cm). Ediția a doua a apărut la Editura Humanitas, București. ISBN 9732809337
Homer, Iliada, În romînește de G. Murnu, Studiu introductiv și comentarii de D.M. Pippidi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955.
en Michael E. Bakich, The Cambridge Guide to the Constellations, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-44921-9.
en Milton D. Heifetz; Wil Tirion, A Walk through the Heavens: A Guide to Stars and Constellations and their Legends, Cambridge University Press, 2004, ISBN 0-521-54415-7.
Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, coordonator [...], Traducere din limba engleză de Ana-Maria Negrilă-Chisega, Liana Stan, Enciclopedia RAO 2008, București, ISBN 978-973-717-319-5
Marcel Jinca, Aurelia Idita, Stele și constelații, Ghid pentru observarea stelelor și a corpurilor de cer profund, Bumbești-Jiu, 2014, 216 pagini + CD ISBN 978-973-0-16848-8