Pentru alte sensuri, vedeți Av (dezambiguizare).

Av (în ebraică:אב-av, din limba akkadiană: abu), cunoscută și ca Menahem Av (Av consolator), este a unsprezecea lună a anului civil și a cincea lună a anului ecleziastic în calendarul ebraic. Numele lunii a fost preluat de evrei de la luna Abu, a cincea lună a calendarului babilonian. Luna Av este menționată prima dată în Talmud în jurul secolului al III-lea. Ea este singura lună al cărei nume nu apare în Biblie. Este o lună de vară de 30 de zile și cade in lunile iulie-august ale calendarului gregorian.

În iudaism luna Av este privită ca o lună evocatoare de dezastre, deoarece, după tradiție, în ziua de 9 a lunii, denumită în ebraică Tisha B'Av a fost distrus, de două ori, Templul din Ierusalim - în 586 î.Hr de către babilonieni și în 70 d.Hr de către romani. De asemenea, la 9 Av a (133) a căzut cetatea Betar, ultimul fort al răsculaților evrei în vremea revoltei antiromane a lui Shimon Bar Kohba, de asemenea la 9 Av 5050 (anul gregorian 1290) au fost izgoniți în Evul Mediu evreii din Anglia. Pentru acest motiv ziua de 9 Av este la evrei o zi de post. În schimb, ziua de 15 Av (pe scurt Tu B'Av) este o zi de sărbătoare, în zilele noastre fiind celebrată ca zi a dragostei.

Etimologie modificare

Cuvântul akkadian Abu poate însemna trestie, sau poate, este conectat la numele zeului sumero-akkadian Abu.[1] Acest nume apare si in numele lunii arabe levantine Ab آﺏ. Etimologia populară leagă numele lunii și de cuvântul ebraic av, adică „tată”.

Perioadă (5761–5860) modificare

1–30 av
Durata anului Începutul lunii (calendar gregorian) Sfârșitul lunii (calendar gregorian)
353 de zile 8 iulie–25 iulie 6 august–23 august
354 de zile 8 iulie–27 iulie 6 august–25 august
355 de zile 9 iulie–27 iulie 7 august–25 august
383 de zile 27 iulie–6 august 25 august–4 septembrie
384 de zile 29 iulie–6 august 27 august–4 septembrie
385 de zile 28 iulie–7 august 26 august–5 septembrie

Sărbători în av modificare

Zi/Zile Celebrarea Notă
9 Tisha B'Av
15 Tu B'Av

Date din luna Av în istoria și tradiția iudaică modificare

  • 1 Av - (presupus sec XIII î.Hr) - Moartea marelui preot Aaron (Aharon), fratele lui Moise (Cartea Numeri 33:38)
  • 1 Av - (presupus 513 î.Hr) - Ezra și însoțitorii lui se întors din exil în Țara Israel
  • 2 Av - (1572) - Moartea rabinului Itzhak Luria "Arizal" - Hillulá (comemorare festivă)
  • 7 Av - 586 î.Hr - Regele Nabucodonosor al II-lea (Nevuhadnetzar) ocupă Primul Templu din Ierusalim (Cartea a doua a Regilor, 25:8)
  • 7 Av - 67 d.Hr. - Izbucnește războiul civil în Ierusalimul asediat. Unul din gruparile rivale incendiaza depozitele de alimente, ceea ce ar fi grăbit foametea în oraș. [necesită citare]
  • 7 Av- 1482 - Regii catolici ai Spaniei, Ferdinand și Isabela expulzează pe evreii din Spania
  • 7 Av 1853 - Moartea rabinului Moshe Grinwald, rabinul din Hust, autor al cărții „Arugat Habosem”
  • 9 Av - 586 î.Hr. si 70 d.Hr. - Distrugerea Templelor din Ierusalim de către babilonieni (Nabocodonosor al II-lea), respectiv de către romani (Titus)
  • 9 Av - 133 - Cucerirea cetatii Betar din Iudeea de către romani, sfârșitul înăbușirii revoltei lui Bar Kohba.
  • 9 Av - 1290 - Regele Eduard I al Angliei emite ordinul de expulzare a evreilor din Anglia.
  • 10 Av - 70 d.Hr.- Templul din Ierusalim (Al Doilea Templu) este mistuit cu totul de flăcări.
  • 12 Av - 1263 - Disputa de la Barcelona dintre Moshe Ben Nahman (Nahmanides) și Pablo Christiani
  • 13 Av - 1984 - Moartea rabinului Yosef Grinwald, admorul (țadicul) din Pupa (Pápa), autor al cărții Vayhi Yosef
  • 15 Av - !48 d.Hr. - Cetatea Betar, căzută cu 15 ani înainte, se prăbușește și este acoperită de pământ. [necesită citare]
  • 15 Av - Ziua spargerii toporului - în vremea Templului din Ierusalim, tăierea lemnelor destinate altarului, se termină cu spargerea toporului.

Evenimentul era sărbătorit cu bucurie și printr-un ceremonial de spargere a topoarelor. <ref>[https://www.sefaria.org/Taanit.31a?lang=bi pe saitul Sefaria<ref>



Lunile calendarului ebraic
Tișri | Heșvan | Kislev | Tevet | Șvat | Adar | Nisan | Iyar | Sivan | Tamuz | Av | Elul
  1. ^ W.Muss-Arnolt The Names of the Assyro-Babylonian Months and Their RegentsJournal of Biblical Literature, 1892, vol.11, nr.1, pp. 72-94