Avdella
Avdella (în greacă Αβδέλλα, în aromână Avdhela, Abela, Abdela) este un sat din Grecia, care face parte din prefectura Grevena, regiunea Macedonia de Vest.[1] Din 2001, populația satului este de 448 locuitori, predominant aromâni. În 2011 populația localității este de 280 de persoane.[1]
| Avdella | |
| — așezare umană — | |
 | |
 Avdella (Grecia) Poziția geografică în Grecia | |
| Coordonate: 40°00′25″N 21°07′31″E / 40.006944444444°N 21.125277777778°E | |
|---|---|
| Țară |  Grecia |
| Periferie[*] | Macedonia de Vest |
| Comună[*] | Grevena[*] |
| Altitudine | 1.300 m.d.m. |
| Populație (2011) | |
| - Total | 280 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 510 32 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
GeografieModificare
Satul este situat la 40 km sud-vest de orașul Grevena, la 1300 m deasupra nivelului mării, în muntele Pind. Acesta este situat la granița Parcului Național Pind.[1]
IstorieModificare
În Imperiul OtomanModificare
Înainte de 1800, satul se afla în zona Fadnes, dar s-a mutat în climatul actual, mai bun.[1] Populația s-a constă în principal din familii numeroase de păstori vlahi.[1] Țăranii se bucură de o autonomie, dar aceste privilegii sunt pierdute în timpul lui Ali Pașa din Ioannina.[1]
În 1880, Apostol Mărgărit a deschis o școală românească în Avdella.[2] Potrivit altor surse, școala românească a fost deschisă încă în 1867.[1][3]
Până în 1900, potrivit statisticii lui Vasil Kănceov ("Macedonia, etnografie și statistică "), Avdela (Avella) număra 1500 de vlahi.[4] Potrivit statisticilor grecești din 1904, Avdala trăiește 1700 vlahofoni, dintre care 400 sunt români.[5]
Pentru că a crescut propaganda românească, în octombrie 1905 Avdella a fost atacată de o ceată de antarți greci[1] și este incendiată - au ars 133 de case, 8 magazine, biserică și școală.[6][7] În mai 1906 60 de familii care migrează de la Grevena în Avdella și păzită de armata turcă sunt atacate de antarții grecești care ucid 4 aromâni și 10 turci.[8]
Biserica din piața satului cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost ars în 1905 și a fost reconstruit în 1955.[9]
În GreciaModificare
În timpul războiului balcanic în 1912, în sat intră soldați greci și după aliați în 1913 Avdela rămâne în Grecia.
La 14 iunie 1944, satul a fost ars de către forțele de ocupație germane.[1]
În piața din sat există busturi ale fraților Manakia născuți aici.[1]
PersonalitățiModificare
Un împărat proeminent al secolului al XVIII-lea a fost Neofit al II-lea, episcop de Siatista din 1792 până în 1811. Din Avdella sunt unele dintre cele mai proeminente figuri ale renașterii aromâne cum ar fi Părintele Averchie (1806 -?), Dimitrie Abeleanu (? - 1933), Constantin Cairetti , Nicolae Papahagi (? - 1931), Pericle Civica și, desigur , Apostol Mărgărit (1832 - 1903), inițiatorul luptei pentru renașterea aromânilor. Pionierii producției de filme din Balcani, frații Milton (1878 - 1954) si Ianaki Manakia (1882 - 1964) sunt de la Avdela. De la Avdella sunt mai mulți proeminenți oameni de știință din România - Ioan D. Caragiani (1841 - 1921), folclorist și traducător, academician, Pericle Papahagi (1872 - 1943), folclorist, lingvist și istoric, Tache Papahagi (1892 - 1977), lingvist, folclorist și etnograf român, precum și poeții Nuși Tulliu (1872 - 1941) și Tache Caciona (1885 - 1971).
NoteModificare
- ^ a b c d e f g h i j Citare goală (ajutor)
- ^ Amintiri din D.
- ^ Citare goală (ajutor)
- ^ Kanchov, Vasil. Macedonia. Etnografie și statistică, Sofia, 1900, p. 276.
- ^ Spanos, Constantin. "Recensământul lui Sandja al sârbilor", în: "Elimatically", 48-49, 2001.
- ^ Silyanov, Hristo.
- ^ Avdella la începutul secolului
- ^ Motta, Giuseppe.
- ^ Citare goală (ajutor)
BibliografieModificare
- Birkas, K., "Avdella", Iolkos, Atena 1978.