Bălgarka (arie protejată)
| Bălgarka | |
  | |
| Poziția |  Bulgaria |
|---|---|
| Coordonate | 42°45′50″N 25°23′51″E / 42.7638°N 25.3974°E |
| Suprafață | 24.009,0341 ha  |
| Cod Natura 2000 | BG0000399 |
Modifică date / text  | |
Bălgarka (în listele Natura 2000 Bulgarka) este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 24.009,03 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Bălgarka este situat la coordonatele 42°45′50″N 25°23′51″E / 42.7638°N 25.3974°E.
Înființare
modificareSitul Bălgarka a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2007 pentru a proteja 2 specii de plante și 73 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunile alpină și continentală, aria protejată conține 23 de habitate naturale: Pajiști alpine și boreale, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Fânețe montane, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlaștini alcaline, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Păduri de brad argintiu moezice, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri de fag moezice, Păduri de tei argintiu moezice.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]
- plante (2): Echium russicum, Himantoglossum caprinum
- păsări (43): uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), minunița (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca graeca), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), acvilă de câmp (Aquila heliaca), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecar mare (Buteo rufinus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete cenușiu (Circus pygargus), cristeiul de câmp (Crex crex), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), egretă albă (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar (Ficedula parva), Ficedula semitorquata, ciuvică (Glaucidium passerinum), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), prigoare (Merops apiaster), vultur pescar (Pandion haliaetus), viespar (Pernis apivorus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), ciocănitoare verzuie (Picus canus), sitar de pădure (Scolopax rusticola), huhurezul mic (Strix uralensis), fluierar de mlaștină (Tringa glareola)
- amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
- mamifere (15): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), râs eurasiatic (Lynx lynx), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), popândău (Spermophilus citellus), urs brun (Ursus arctos), dihor pătat (Vormela peregusna)
- nevertebrate (6): Austropotamobius torrentium, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Rosalia alpina
- pești (4): Barbus meridionalis, zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), dunăriță (Sabanejewia aurata)
- reptile (3): țestoasa de baltă (Emys orbicularis), Testudo graeca, țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 51 de specii de plante, 27 de specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 10 specii de mamifere, 16 specii de nevertebrate, 9 specii de reptile.[3]
Note
modificare- ^ a b Designation Order No. RD – 281/ 31.03.2021 (promulgated SG 45/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
- ^ a b Site classified as SPA by Council of Ministers Decision No. 335/26.05.2011 (promulgated SG 41/2011)
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Bulgarka”. Accesat în .
- ^ a b „Bulgarka”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .