Bătălia din Crimeea (1944)
- Acest articol se referă la Bătălia pentru eliberarea Crimeii din 1944. Pentru alte sensuri, vedeți Bătălia din Crimeea (dezambiguizare).
| Bătălia din Crimeea (1944) | |
| Parte din luptelor de pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial | |
|---|---|
 Frontul de răsărit august 1943 – decembrie 1944 | |
| Informații generale | |
| Perioadă | aprilie – mai 1944 |
| Loc | RSS Ucraineană, Peninsula Crimeea |
| Rezultat | Victorie sovietică |
| Beligeranți | |
.svg){kind=small} Germania Nazistă România Bulgaria
|
 Uniunea Sovietică
|
| Conducători | |
| OKW
|
Stavka
|
| Efective | |
| aproximativ 300.000 | necunoscut |
| Pierderi | |
| 97.000 | 85.000 |
Modifică date / text  |
|
Bătălia din Crimeea din 1944 este numele generic pentru ofensiva Armatei Roșii sovietice împotriva Wehrmachtul german (Grupul de Armate Sud) și aliații lor români pentru eliberarea Peninsului Crimeea. Luptele au avut loc între aprilie și mai 1944. Campania s-a încheiat cu victoria completă a sovieticilor și evacuarea grăbită a trupelor germano-române pe calea apei.
PregătirileModificare
La sfârșitul anului 1943 și începutul lui 1944, Wehrmachtul era în retragere de-a lungul întregului front de răsărit. În octombrie 1943, Armata a 17-a a fost forțată să se retragă de pe capul de pod din Kuban și să traverseze Strâmtoarea Kerci în Crimeea. În lunile care au urmat, Armata Roșie a forțat armata germană să se retragă în sudul Ucrainei. În cele din urmă, legătura Armatei a 17-a germană cu restul trupelor germane a fost tăiată în noiembrie 1943.
Desfășurarea luptelorModificare
Debarcările sovietice peste strâmtoarea Kerci și în sectorul de nord-est al Crimeii lângă Sivaș de la sfârșitul anului 1943, ca și atacul din Istmul Perekop au obligat Armata a 17-a să se retragă spre Sevastopol începând cu 10 aprilie 1944. OKW plănuia să apere fortăreața Sevastopol cu aceeași dârzenie cu care o făcuse Armata Roșie în timpul primei bătălii din Crimeea din 1941 – 1942. Înaintarea rapidă a sovieticilor, coroborată cu pregătirea inadecvată a apărării Sevastopolului, a făcut imposibilă o rezistență de durată. Pe 9 mai 1944, trupele sovietice au ocupat Sevastopolul.
ConsecințeModificare
Germanii și românii au suferit pierderi mari de aproape 65.000 de oameni, mulți dintre ei fiind luați prizonieri în condițiile unei evacuări necorespunzătoare.
Pierderile germanilor:[1]
Morți și dispăruți: 31.700
Răniți: 33.400
Total: 65.100
Pierderile românilor:
Morți și dispăruți: 25.800
Răniți: 5.800
Total: 31.600
Pierderile sovieticilor:[2]
Morți și dispăruți: 17.754
Răniți: 67.065
Total: 84.808
Tancuri: 171
Artilerie: 521
Avioane: 179
NoteModificare
BibliografieModificare
- W. Pickert, Vom Kuban-Brueckenkopf bis Sewastopol - Flakartillerie im Verband der 17. Armee'
- D. Glantz, J. House, When Titans Clashed
- E. F. Ziemke, Stalingrad to Berlin
- G. F. Krivosheev, Soviet Casualties and Combat Losses in the Twentieth Century, Greenhill Books, 1997, ISBN 1-85367-280-7
- Fortăreața Crimeea 1943-1944
- Ultima batalie in Crimeea – 1944
- Operatiunea "60.000" – 1944
- Soldiers of the Great War
- Hartă a frontului de răsărit
- Sa ne amintim: Operatiunea 60.000 - Evacuarea Crimeii, 31 iulie 2010, Laurentiu Dologa, Ziare.com