Bătălia pentru Caucaz

Bătălia pentru Caucaz
Parte a Frontul de Răsărit

Avansul armatei germane în vara anului 1942
Informații generale
Perioadă25 iulie 1942 - 12 mai 1944
LocCaucaz, URSS
RezultatVictorie sovietică
Beligeranți
Germania Nazistă Germania Nazistă
România Regatul României
Ungaria Regatul Ungariei
Regatul Italiei (1861-1946) Regatul Italiei (1861-1946)
Croația Croația
Republica Cecenă Icikeria insurgenți Ceceni
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Uniunea Sovietică
Conducători
Germania Nazistă Wilhelm List
Germania Nazistă Richard Ruoff
Germania Nazistă Ewald von Kleist
România Petre Dumitrescu
Croația Jozef Turanec
 Kingdom of Italy Italo Gariboldi
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Semion Budionnîi
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Rodion Malinovski
Efective
764.000 soldați
5290 mortiere și tunuri
700 tancuri
530 avioane[1]
~1.000.000 soldați
11.300 mortiere și tunuri
1.300 tancuri
900 avioane
Pierderi
281.000 morți, răniți și dispăruți344.000 morți, răniți și dispăruți

Bătălia pentru Caucaz este un nume generic pentru o serie de operațiuni militare pe frontul de răsărit în timpul celui de-al doilea război mondial în regiunea Caucazului.

Vânători de munte germani, Caucaz

În 1942, Wehrmachtul a lansat Operațiunea Edelweiss, care avea ca obiectiv cucerirea câmpurilor petroliere din Azerbaidjan. Ofensiva germană a fost oprită de Armata Roșie în septembrie în Cecenia, în parte datorită transferării de trupe germane către Stalingrad, unde se desfășura o aprigă luptă pentru cucerirea orașului. Contraofensiva sovietică a fost lansată în ianuarie 1943. Baza militară de importanță strategică de la Novorossisk până în septembrie, iar Peninsula Taman a fost recucerită până la începutul lunii octombrie.

În memoriile sale, comandantul sovietic Ivan Tiulenev îșî amintește de valurile miilor de civili care încercau să se refugieze spre porturile Mării Caspice Mahacikala și Baku. De aici, refugiații se îndreptau mai departe spre Krasnovodsk - Turkmenistan. În același timp, în criză de timp, autoritățile sovietice nu au reușit să evacueze întreprinderile industriale și utilajele petroliere. În aceste condiții, sondele petroliere de la Maikop au fost aruncate în aer de Armata Roșie, pentru a împiedica folosirea zăcămintelor de către inamici.

Forțele beligerante

modificare

Armata Roșie

modificare

Wehrmacht

modificare

Ofensivele germane (1942)

modificare

Ofensivele sovietice (1943)

modificare

Bibliografie

modificare
  • Alexander Werth, The Battle of Stalingrad, capitolul 7, "Caucasus, there and back", pag. 648-651
  • Ivan Tiulenev, "Через три воины" (Prin trei războaie), Moscova, 1960, pag. 176.

Referințe

modificare