Balta Tătaru
Balta Tătaru
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | Județul Brăila Județul Ialomița România | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Slobozia | |
Coordonate | 44°49′00″N 27°25′18″E / 44.81667°N 27.42167°E[1] | |
Suprafață | 9.981 ha | |
Bioregiune | Stepică | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSPA0006 | |
Modifică date / text |
Balta Tătaru este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul României, pe teritoriile administrative ale județelor Brăila și Ialomița[2].
Localizare
modificareAria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Brăila și cea nord-estică al județului Ialomița și este străbătută de drumul județean DJ211, care leagă municipiul Slobozia de satul Zăvoaia[3].
Descriere
modificareZona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 9.981 hectare[5].
Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală cu râuri, lacuri (Tătaru, Plașcu și Chioibășeșeti) mlaștini, turbării, terenuri arabile și păduri de foioase; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[6].
Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), ciocârlia-de-câmp (Alauda arvensis), rața lingurar (Anas clypeata), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), gârliță mare (Anser albifrons), gâsca de vară (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de luncă (Anthus pratensis) fâsă de munte (Anthus spinoletta) fâsă de pădure (Anthus trivialis), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), ciuf-de-pădure (Asio otus), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), buhai de baltă (Botaurus stellaris), șorecar mare (Buteo rufinus), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci pitic (Calidris temminckii), cânepar (Carduelis cannabina), barză albă (Ciconia ciconia), erete de stuf (Circus aeruginosus), codobatura galbenă (Motacilla flava) sau nagâț (Vanellus vanellus)[7].
Căi de acces
modificare- Drumul național DN21 pe ruta: Slobozia - Gheorghe Lazăr - Scânteia, Ialomița - Bărăganul, Brăila
Vezi și
modificareLegături externe
modificareReportaj
- Ariile protejate din județul Brăila nu își găsesc administratori Arhivat în , la Wayback Machine., obiectivbr.ro
Note
modificare- ^ Eunis.eea.europa.eu - Balta Tătaru (general information); accesat la 02 octombrie 2013
- ^ Protectedplanet.net - Balta Tătaru Special Protection Area (Birds Directive) - geolocalizare; accesat la 02 octombrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Harta sitului Balta Tătaru; accesat la 02 octombrie 2013
- ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 02 octombrie 2013
- ^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 02 octombrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Balta Tătaru Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 02 octombrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Balta Tătaru (flora și fauna); accesdat la 02 octombrie 2013