Barajul Akosombo
| Barajul Akosombo | |
 Vedere a Barajului Akosombo dinspre Hotelul Volta | |
| Geografie | |
|---|---|
| Râu | Fluviul Volta |
| Lac de acumulare | Lacul Volta |
| Localizare | Akosombo, Ghana 6°17′59″N 0°03′34″E / 6.29972°N 0.05944°E |
| Date tehnice | |
| Data începerii execuției | 1961 |
| Data dării în folosință | 1965 |
| Înălțime | 111 m |
| Lungime (la coronament) | 660 m |
| Lățime (la bază) | 366 m |
| Realizatori | |
| Lac de acumulare | |
| Suprafață | 8502 km² |
| Bazin de recepție | 385,180 km² |
| Folosințe | Energie hidroelectrică, alimentări cu apă, irigații, combaterea inundațiilor, agrement |
Modifică text  | |
Barajul Akosombo este un baraj hidroelectric din sud-estul Ghanei, construit pe Fluviul Volta, în defileul Akosombo. Construcția barajului a inundat o parte din bazinul fluviului Volta și a creat lacul Volta. Lacul Volta este cel mai mare lac construit de om, care acoperă aproximativ 8500 km². Lacul reprezintă 3,6% din suprafața terestră a Ghanei (Fobil 2003).
Date generale
modificareScopul principal al construirii barajului Akosombo a fost acela de a furniza energie electrică pentru industria de aluminiu (Zakhary 1997). Complexul hidroenergetic de la Akosombo a fost numit "cea mai mare investiție unică în planurile de dezvoltare economică a Ghanei" (GHP 2007). Puterea electrică originală a fost de 912 MW; din 2006, după modernizare, puterea a ajuns la 1020 MW.[1]
Inundațiile care au creat lacul de acumulare Volta au dus la strămutarea multor oameni și au avut un impact semnificativ asupra mediului (Gyau-Boakye 2001).
La începutul anului 2007, au existat preocupări cu privire la furnizarea energiei electrice de la baraj din cauza nivelului scăzut de apă în rezervorul lacului Volta.[2] Unele surse au declarat că acest lucru s-a datorat unor probleme cu seceta, care sunt o consecință a încălzirii globale.[3] În a doua jumătate a anului 2007 o mare parte din această preocupare a dispărut atunci când o ploaie torențială a căzut în bazinul hidrografic al fluviului Volta.[4]
În 2010, a fost înregistrat cel mai înalt nivel de apă care a fost atins vreodată la baraj. Acest lucru a necesitat deschiderea porților de inundații, și pentru mai multe săptămâni, apa a fost vărsată din lac, provocând unele inundații în aval.
Istoria
modificareBarajul a fost conceput în 1915 de geologul Albert Ernest Kitson, dar nu au fost elaborate planuri până în anii 1940.[5] Barajul oferă energie electrică pentru Ghana și pentru țările vecine din Africa de Vest, inclusiv Togo și Benin. Barajul are 660 m lățime și 114 înălțime. Construcția sa a costat 130 milioane lire sterline. A fost construit între 1961[6] și 1965. Dezvoltarea sa a fost întreprinsă de guvernul ghanez și a fost finanțat în proporție de 25% de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Băncii Mondiale, Statele Unite ale Americii, și Regatul Unit.[7]
Deși 20% din producția electrică de la Barajul Akosombo (care deservește 70% din cererea națională) este prevazută pentru Ghana, în general, restul de 80% din energie este generată pentru compania americană de aluminiu Volta Aluminium Company.[8] Guvernul ghanez a fost obligat, prin contract, să achite peste 50% din costul de construcție al Barajului Akosombo, dar țara are dreptul la doar 20% din puterea generată. Unii comentatori sunt îngrijorați de faptul că acesta este un exemplu de neo-colonialism.
Vezi și
modificareBibliografie
modificare- Fobil, J.N., D.K. Attaquayefio, and Volta Basin Research Project [VBRP]. 2003. Remediation of the environmental impacts of the Akosombo and Kpong dams Arhivat în , la Wayback Machine.. HORIZON Solutions Site: Public Health. Yale University Department of Biology: HORIZON International.
- GHP, Ghana Home Page. 2007. History of Akosombo dam.
- Gyau-Boakye, P. 2001. Environmental impacts of the akosombo dam and effects of climate change on the lake levels. Environment, Development and Sustainability 3(1): 17-29.
- Suave, N., A. Dzokoto, B. Opare et al. 2002. The price of development: HIV infection in a semiurban community of Ghana. Journal of Acquired Immune Deficiency Syndrome [JAIDS] 20(4): 402-408.
- Van De Giesen, N., M. Andreini, A. Van Edig and P. Vlek. 2001. Competition for water resources of the Volta basin. Regional Management of Water Resources. IAHS Publ. no. 268: 199-205.
- Zakhary, K. 1997. Factors affecting the prevalence of schistosomiasis in the Volta region of Ghana. McGill Journal of Medicine 3: 93-101.
Referințe
modificare- ^ „Akosombo Hydro Power Plant Retrofit”. Volta River Authority. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Akosombo Dam To Be Shut Down?”. Ghana web. .
- ^ Boafo, Owusu Ansa (). „Politics of Akosmobo Dam in Ghana”.
- ^ „Flood destroys farmlands in Bongo District”. .
- ^ https://archive.is/20120530185058/www.thestatesmanonline.com/pages/news_detail.php?newsid=8696§ion=1 https://archive.is/20120913151906/www.thestatesmanonline.com/pages/news_detail.php?section=9&newsid=9224
- ^ „Akosombo Hydro Power Plant”. Volta River Authority. Arhivat din original la . Accesat în . Text "Official Website" ignorat (ajutor)
- ^ „Commonwealth Education”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Kwame Okoampa-Ahoofe (). „NPP cuts sod for Bui Dam”. Statesman online. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare
- Ghana Web - History of The Dam
- Volta River Project economics Arhivat în , la Wayback Machine.
- University of Ghana Arhivat în , la Wayback Machine.