Ghana

Ghana (pronunțat în română [ˈɡana]), oficial denumită Republica Ghana (engleză Republic of Ghana) este un stat suveran multinațional din Africa de Vest, învecinat cu Coasta de Fildeș la vest, Burkina Faso la nord, cu Togo la est și cu Golful Guineei la sud. Teritoriul a intrat în secolul al XV-lea sub influență portugheză, iar în 1874 Regatul Unit formează aici o colonie, Coasta de Aur. Odată cu independența statului din 1957, numele de Ghana a fost ales ca referire la Imperiul Ghana ce a existat în vestul Africii în antichitate.

Ghana
Ghana Republica Ghana
Drapelul Ghanei Stema Ghanei[*]​
Deviză: "Freedom and Justice" Libertate și Dreptate
Imn: God Bless Our Homeland Ghana Dumnezeu să ne binecuvânteze patria, Ghana
Geografie
Suprafață
- totală	238 535 km² (locul 82)
Apă (%)	4,61
Cel mai înalt punct	Mount Afadja[*][[Mount Afadja (mountain in Ghana)|​]] (885 m)
Cel mai jos punct	Golful Guineei (0 m)
Cel mai mare oraș	Accra
Vecini	Burkina Faso Coasta de Fildeș Togo
Fus orar	UTC+0
Populație
Densitate	101,5 loc/km²
- Estimare 2021	32.833.031
Limbi oficiale	limba engleză, și limbile Ga, Twi, Ewe, Dagbani și Fante
Etnonim	ghanezi
Guvernare
Sistem politic	Republică prezidențială constituțională
Președinte	Nana Akufo-Addo
Legislativ	Parliament of Ghana⁠(d)
Capitala	Accra
Istorie
Independență declarată	6 martie 1957
republică	1 iulie 1960
Economie
PIB (PPC)	2014
- Total	97,5 mld $
- Pe cap de locuitor	3.718,4 $
PIB (nominal)	2014
- Total	50 mld $
- Pe cap de locuitor	$1.902,9
Gini	43,5
IDU (2013)	▲ 0,558 (mediu) (locul 135)
Monedă	Cedi ghanez (GH₵)
Coduri și identificatori
Cod CIO	GHA
Cod mobil	620
Prefix telefonic	233
ISO 3166-2	GH
Domeniu Internet	.gh
Prezență online
site web oficial hasthtag

Istorie

Articol principal: Istoria Ghanei

Tradiția orală arată că triburile care ocupă în prezent teritoriul ghanez au migrat din nord aproximativ în perioada 1200-1600 dCh. Originea poporului ghanez este incertă, deși numele de Ghana a fost adoptat la proclamarea independenței datorită credinței că ghanezii sunt descendenți ai imperiului Ghana, care a fost înfloritor cu mai mult de o mie de ani în urmă dar care era situat în sud-estul Mauritaniei și vestul teritoriului actual al statului Mali, la câteva sute de kilometri în nord-vest.

Începând din secolul al XV-lea, sunt menționate câteva formațiuni statale, dintre care cele mai puternice au fost Denchira și Ashanti. Primii europeni care și-au făcut apariția în această regiune au fost portughezii (1471) și englezii (1553). În 1896 Anglia încorporează statul Așanti în colonia Coasta de Aur. La 6 martie 1957 Coasta de Aur a obținut independența în cadrul Comunității Britanice de Națiuni, sub denumirea de Ghana. În 1956 populația fostului Togo britanic s-a pronunțat, în cadrul unui referendum, pentru unirea cu Ghana. De la 6 martie 1957 până la 1 iulie 1960, când s-a proclamat republică, Ghana a fost dominion britanic.

Politică

Articol principal: Politica Ghanei

Împărțirea administrativă

Articol principal: Împărțirea administrativă a Ghanei Republica Ghana include 10 regiuni:

• Upper West (Wa)
• Upper Est (Bolgatanga)
• Northern (Tamale)
• Brong-Ahafo (Sunyani)
• Volta (Ho)
• Ashanti (Kumasi)
• Western (Awaso)
• Central (Cape Coast)
• Greater Accra (Accra)
• Eastern (Koforidua)

Geografie

Articol principal: Geografia Ghanei

Teritoriul Ghanei este format dintr-o câmpie întinsă, vălurită, străbătută de fluviul Volta, mărginită de regiuni de podiș, mai extinse în vest și în nord, și de câmpia litorală.

Clima este ecuatorială iar în nord este subecuatorială.

Clima

Clima Ghanei este tropicală, aici putând fi observate două anotimpuri principale: sezonul ploios și sezonul secetos.

Date climatice pentru Ghana
Luna	Ian	Feb	Mar	Apr	Mai	Iun	Iul	Aug	Sep	Oct	Nov	Dec	Anual
Maxima medie °C (°F)	27.5 (81,5)	27.5 (81,5)	28 (82)	28 (82)	27 (81)	26 (79)	25 (77)	24 (75)	26 (79)	26 (79)	27 (81)	27 (81)	28 (82)
Minima medie °C (°F)	23 (73)	23 (73)	24 (75)	24 (75)	23 (73)	23 (73)	22 (72)	21 (70)	22 (72)	22 (72)	23 (73)	23 (73)	21 (70)
Minima istorică °C (°F)	15 (59)	17 (63)	20 (68)	19 (66)	21 (70)	20 (68)	19 (66)	18 (64)	20 (68)	19 (66)	21 (70)	17 (63)	15 (59)
Ploaie mm (inches)	16 (0.63)	37 (1.46)	73 (2.87)	82 (3.23)	145 (5.71)	193 (7.6)	49 (1.93)	16 (0.63)	40 (1.57)	80 (3.15)	38 (1.5)	18 (0.71)	787 (30,98)
Umiditate [%]	79	77	77	80	82	85	85	83	82	83	80	79	85
Nr. mediu de zile ploioase	2	2	5	7	11	14	7	6	8	9	4	2	77
Ore însorite	214	204	223	213	211	144	142	155	171	220	240	235	2.372
Sursă: Climatemps.com

Economie

Articol principal: Economia Ghanei

Subsolul Ghanei conține mari rezerve de aur (de unde numele de Coasta de Aur, dat de coloniștii englezi), diamante, minereuri de mangan, bauxită.

Demografie

Articol principal: Demografia Ghanei

Cultură

Articol principal: Cultura Ghanei

Gastronomie

In Ghana gastronomia este variata, și include un sortiment de supe si tocane cu fructe de mare. Cele mai multe supe sunt preparate cu legume, carne de pasăre sau pește. Pește afumat și raci fiind componente comune ale dietei in Ghana, unele dintre cele mai importante fiind tilapia prajit si whitebait prajit.

Banku este un aliment comun in Ghana obținut din porumb măcinat. Dokonu (kenkey) și banku sunt, de obicei, servite cu pește prăjit (Chinam) sau tilapia la grătar și un condiment foarte picant făcut din prime roșu și verde, ardei iute, ceapă și roșii (sos de piper). Banku și tilapia este o combinatie servita în cele mai multe restaurante din Ghana. Fufu este cel mai comun fel de mâncare Ghanez exportat intalninduse in multe tari africane.

Adinkra

In timpul secolului al 13-lea, ghanezi au dezvoltat arta lor unica de imprimare adinkra. Imprimate manual si brodate manual hainele adinkra erau utilizate exclusiv de către regalitatea din Ghana pentru ceremonii. Fiecare dintre motivele care alcătuiesc corpusul simbolistic al artei adinkra are un nume și semnificație derivate dintr-un proverb, un eveniment istoric, atitudine umană, etologie, plante, diverse forme de viață, sau forme de obiecte neînsuflețite. Acestea sunt redate grafic în forme geometrice stilizate. Semnificațiile motivelor pot fi clasificate în estetică, etică, relații umane, și concepte.

Patrimoniu mondial UNESCO

Până în 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective din această țară.

Turism

Turiști care vin in Ghana sunt: sud-americani, asiatici, europeni, si nord-americani. Atracțiile și destinații turistice majore ale Ghana includ o pe tot parcursul anului

• diverse animale sălbatice,
• cascade exotice, cum ar fi Cascada Kintampo și cea mai mare cascada din Africa de Vest, Cascada Wli
• plaje de coastă căptușite cu palmieri
• pesteri,
• râuri,
• crater de impact meteorit,
• cel mai mare lac artificial din lume Lacul Volta, cu o suprafata de 8502 km²
• zeci de castele și forturi,
• rezervații naturale și parcuri naționale

Forumului Economic Mondial din 2010 a arătat că Ghana a fost clasat pe locul 108 din 139 de țări, intr-un clasament ce prevedea destinatiile turistice preferate din intreaga lume. În 2011, revista Forbes, a publicat ca Ghana a fost clasat pe locul unsprezece cea mai prietenoasa țara din lume. Afirmația sa bazat pe un studiu din 2010. Dintre toate țările africane care au fost incluse in studiu, Ghana s-a clasat pe locul cel mai înalt. Intr-un clasament Ghana este prezentata ca fiind a 61 cea mai pașnică țară din lume.

Pentru a intra Ghana, este necesar sa aveti o viză autorizat de Guvernul Ghana. Turisti trebuie să aplice pentru această viză la ambasada Ghana; acest proces poate dura aproximativ două săptămâni. Prin lege, vizitatorii care intră în Ghana trebuie să fie în măsură să prezinte un certificat de vaccinare contra febrei galbene.

Curiozități

• Denumirea acestei țări a fost dată după cea a regatului așanților. În trecut, cuceritorii portughezi i-au jefuit pe băștinașii așanți de podoabele de aur, numind acest loc „Coasta de aur”.
• Pe Volta Superioară, care străbate Republica Ghana, se află cel mai mare lac de acumulare din lume: Lacul de la Akosombo, cu o suprafață de 9.665 km².
• În Ghana se află cel mai mare număr de arbori de cacao din lume: peste 600 de milioane.
• Umbrela era simbolul puterii șefilor tribali, în Ghana. Astfel, acest obiect a fost denumit popular „umbrela de stat”.

Vezi și

• Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Bibliografie

• Arhin, Kwame, The Life and Work of Kwame Nkrumah (Africa Research & Publications, 1995)
• Babatope, Ebenezer, The Ghana Revolution: From Nkrumah to Jerry Rawlings (Fourth Dimension Publishing, 1982)
• Birmingham, David, Kwame Nkrumah: Father Of African Nationalism (Ohio University Press, 1998)
• Boafo-Arthur, Kwame, Ghana: One Decade of the Liberal State (Zed Books Ltd, 2007)
• Briggs, Philip, Ghana (Bradt Travel Guide) (Bradt Travel Guides, 2010)
• Clark, Gracia, African Market Women: Seven Life Stories from Ghana (Indiana University Press, 2010)
• Davidson, Basil, Black Star: A View of the Life and Times of Kwame Nkrumah (James Currey, 2007)
• Falola, Toyin and Salm, Stephen J, Culture and Customs of Ghana (Greenwood, 2002)
• Grant, Richard, Globalizing City: The Urban and Economic Transformation of Accra, Ghana (Syracuse University Press, 2008)
• Hadjor, Kofi Buenor, Nkrumah and Ghana (Africa Research & Publications, 2003)
• Hasty, Jennifer, The Press and Political Culture in Ghana (Indiana University Press, 2005)
• James, C.L.R., Kwame Nkrumah and the Ghana Revolution (Allison & Busby, 1977)
• Kuada, John and Chachah Yao, Ghana. Understanding the People and their Culture (Woeli Publishing Services, 1999)
• Miescher, Stephan F, Making Men in Ghana (Indiana University Press, 2005)
• Milne, June, Kwame Nkrumah, A Biography (Panaf Books, 2006)
• Nkrumah, Kwame, Ghana : The Autobiography of Kwame Nkrumah (International Publishers, 1971)
• Utley, Ian, Ghana – Culture Smart!: the essential guide to customs & culture (Kuperard, 2009)
• Various, Ghana: An African Portrait Revisited (Peter E. Randall Publisher, 2007)
• Younge, Paschal Yao, Music and Dance Traditions of Ghana: History, Performance and Teaching (Mcfarland & Co Inc., 2011)
• Laura Burke, Armando García Schmidt (2013). "Ghana: Staying on Track in a Challenging Environment", in: Bertelsmann Stiftung (ed.): Winning Strategies for a Sustainable Future. Reinhard Mohn Prize 2013. Verlag Bertelsmann Stiftung, Gütersloh. pp. 127–147. ISBN 978-3-86793-491-6. 

Legături externe

• Ghana official website
• The Parliament of Ghana official site
• National Commission on Culture official site
• Country Profile from BBC News
• Ghana from Encyclopaedia Britannica
• Ghana from UCB Libraries GovPubs
• Ghana pe Curlie
• Atlasul Wikimedia pentru Ghana
• The African Activist Archive Project website has photographs of the All Africa People's Conference held in Accra, Ghana, 5–13 December 1958 including Kwame Nkrumah, Prime Minister of Ghana, addressing the conference, the American Committee on Africa delegation meeting with Nkrumah, and of Patrick Duncan and Alfred Hutchinson of South Africa at the conference.
• Key Development Forecasts for Ghana from International Futures
• Ghana 2012 Summary Trade Statistics