Ion Belgea
| Ion Belgea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1909  |
| Decedat | 1939 (30 de ani) |
| Activitate | |
| Partid politic | Mișcarea Legionară |
Modifică date / text  | |
Ion Belgea (1909 - 1939) a fost un membru important al Mișcării Legionare.[1]
Biografie
modificareIon Belgea a fost licențiat în litere și filozofie la Universitatea din București și a fost bibliotecar la Academia Română. A publicat în revista Pământul Strămoșesc de la apariția ei.
Belgea a fost membru al primului cuib legionar din București întemeiat de Andrei C. Ionescu în 1927. A primit gradul de comandant legionar chiar de la înființarea gradului, la 10 decembrie 1932.[2]
După arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Belgea a făcut parte din grupul de legionari care s-a întâlnit pe 30 aprilie 1938 la București (grup din care mai făceau parte, printre alții, Horia Sima, Radu Mironovici, Nicoleta Niculescu, Valerian Trifa, Lucia Trandafir) pentru a decide de măsurile ce trebuiau luate pentru a menține activitatea organizației și a proteja pe acei membri urmăriți de poliție.[3] În urma acestei reuniunii a fost stabilit un comandament din care Ion Belgea făcea parte alături de Radu Mironovici, Horia Sima, Iordache Nicoară și Ion Antoniu.[4]
Pe 16 iunie 1938 Ion Belgea reorganizează Comandamentul Legionar, Iordache Nicoară fiind însărcinat cu coordonarea activităților din București iar Horia Sima cu legăturile cu provincia.[4] După mai puțin de o lună însă, pe 11 iunie, Belgea este arestat și internat în lagărul de la Miercurea- Ciuc. Conducerea Comandamentului Legionar este preluată inițial de Ion Antoniu și apoi, după arestarea acestuia, de Constantin Papanace.[4]
Unii autori consideră că Belgea a fost trădat de Victor Biriș, din dispoziția lui Horia Sima, pentru ca Sima să poată parveni apoi la conducerea Mișcării nestingherit de comandanții legionari mai importanți decât el. (Biriș a fost unul dintre apropiații lui H. Sima în perioada 1938-1941, fără a fi legionar; în timpul Statului Național-Legionar a deținut funcția de subsecretar de Stat la Ministerul de Interne și a mărturisit toate acestea încă în 1939 - vezi I. Dumitrescu-Borșa, Cal Troian intra muros (București: Lucman, s.d.)[5]
Ion Belgea a fost asasinat de autoritățile române în lagărul de la Vaslui în noaptea de 21-22 sept. 1939, în masacrul elitei legionare ordonat de Carol al II-lea. [1]
Note
modificare- ^ a b Pagina Ion Belgea pe site-ul www.zelea-codreanu.com
- ^ Sandache, 2005, p. 365
- ^ Sandache, 2005, p. 174
- ^ a b c Scurtu, 2006, p. 28-29
- ^ Ion Dumitrescu-Borsa - Cal troian intra muros, TargulCartii.ro
Bibliografie
modificare- Cristian Sandache, Istorie și biografie: Corneliu Zelea Codreanu, Editura Mica Valahie, București, 2005, ISBN 978-973-7858-92-4
- Ioan Scurtu, Totalitarismul de dreapta în România: 30 martie 1938-6 septembrie 1940, Colecția Documente, Volumul 5 din seria „Totalitarismul de dreapta în România: origini, manifestări, evoluție, 1919-1927”, Editor Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2006, ISBN 978-973-7861-17-7, 413 pagini