Lucia Trandafir

Lucia Trandafir
Date personale
Născută15 august 1914
București, Regatul României
Decedată (65 de ani)
Lakewood, Ohio, Statele Unite ale Americii
PărințiVasile Trandafir
Frați și suroriIon Trandafir
CetățenieStatele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
România Regatul României
Ocupațiemedic Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicGarda de Fier (1932-1941)

Lucia Trandafir (n. 15 august 1914, București, Regatul României - d. 3 iulie 1980, Lakewood, Ohio, Statele Unite ale Americii) a fost medic și comandantă a „Cetățuilor de fete”, secția feminină a Mișcarii Legionare (1936-1938)[1].

BiografieModificare

Lucia Trandafir s-a născut în data de 15 august 1914, la București, ca fiică a lui Vasile Trandafir, profesor în învățământul secundar. A avut doi frați, Vasile și Ion, legionar și membru al Decemvirilor, un grup de zece legionari care l-au asasinat și ciopârțít pe ziaristul legionar anti-Codrenist, Mihai Stelescu.

A început studiile medicale la București în anul 1932, în perioada studenției aderând la Mișcarea Legionară și participând activ la organizarea „Cetățuilor de fete”, ramura feminină a mișcării. A fost logodită cu Victor Dragomirescu, un alt membru al Mișcării Legionare[2].

În 1936, o succede pe Nicoleta Nicolescu la comanda „Cetățuilor de fete”.

A publicat articole în presa legionară[3] cu privire la rolul pe care femeile urmau să-l ocupe în societatea legionară[4] După desființarea în 1938 a partidului Totul pentru Țară, Lucia Trandafir a trăit ascunsă, la fel ca și alți conducători ai Mișcării Legionare[5] până la începutul anului 1939 când a fost arestată și internată în lagărul de la Sadaclia din sudul Basarabiei. În 1940 a fost eliberată din lagăr și a participat la evenimentele din 3-6 septembrie 1940 care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea și la preluarea puterii de către Statului Național-Legionar, condus de generalul Ion Antonescu și de comandantul Mișcării Legionare, Horia Sima[6]. În 1941, după ce Rebeliunea legionară a eșuat Lucia Trandafir, a fugit în Germania, după care s-a refugiat în Italia, apoi în Franța iar de acolo a emigrat în Canada.[7]

După război s-a stabilit în Statele Unite ale Americii unde a profesat ca medic.[1]

NoteModificare

  1. ^ a b Duiliu T. Sfințescu, Răspuns la întrebările tinerilor care doresc tot adevărul despre mișcarea legionară, Ed. Crater, 1996, pp. 348-354
  2. ^ Horia Sima, „Moartea Luciei Trandafir. Dispare un fragment de istorie legionară”, Țara și Exilul, Madrid, Anul XVI, Nr. 9-10, iulie-august 1980
  3. ^ Lucia Trandafir, „Tinerețea arde”, Cuvântul, Luni 14 octombrie 1940
  4. ^ Valentin Nicolescu-Quintus, Radu A. Pirca, „Femeia în gândirea naționalistă romanească: patriarhalismul indiferenței”. În Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Maria Bucur și Mihaela Miroiu Editori, Editura Polirom, 2002, p. 116
  5. ^ Cristian Sandache, Istorie și biografie: Corneliu Zelea Codreanu, Editura Mica Valahie, ISBN 9789737858924, p. 365
  6. ^ Horia Sima, Era Libertății. Statul Național-Legionar, vol. I, Editura „Gordian”, Timișoara, 1995.
  7. ^ http://miscarea.net/lucia-trandafir.htm

Vezi șiModificare

Legături externeModificare