Nicoleta Nicolescu
| Nicoleta Nicolescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1912 Craiova, județul Dolj, Regatul României |
| Decedată | 10 iulie 1939 (26-27 de ani) București, Regatul României |
| Cauza decesului | Omor |
| Cetățenie |  Regatul României |
| Activitate | |
| Alma mater | Facultatea de Filozofie, Universitatea din București |
| Partid politic | Garda de Fier (1930-1939) |
Modifică date / text  | |
Nicoleta Nicolescu[1] (n. 1912, Craiova, județul Dolj, Regatul României - d. 10 iulie 1939, București, Regatul României) a fost o membră importantă a Mișcării Legionare, având gradul de comandant legionar și ocupând funcția de șefă a Cetățuilor de fete[2] (organizațiile legionare de femei, echivalentul cuiburilor ai căror membri erau doar bărbați) din 1933, de la înființarea lor, și până în 1936 când a fost avansată în funcția de consilier al lui Corneliu Zelea Codreanu[3]
Biografie
modificareNicoleta Nicolescu și-a început studiile universitare la Facultatea de Filozofie a Universității din București în 1930, aderând în același an la Mișcarea Legionară.[4] În 1933 a fost numită de către Corneliu Zelea Codreanu la direcția Cetățuilor, secțiunea feminină a Mișcării Legionare, secțiune minoritară ca efectiv în cadrul Legiunii (în 1937, dintre cei 487.000 de membri, doar 8% erau femei).
Viziunea Nicoletei Nicolescu privind rolul femeii în activitățile Legiunii era diametral opusă opiniilor lui Codreanu[5][6] sau ale lui Mihai Stelescu[7], pentru care femeile ar fi trebuit să se ocupe doar de activitățile menajere pentru a-și păstra feminitatea.[8] Nicoleta Nicolescu era partizana unei implicări mai importante a femeilor în activitatea legionară, în acțiuni comune cu cele ale bărbaților,[5] inclusiv în acțiuni paramilitare sau de sabotaj[7].
Nicolescu a rămas la conducerea Cetățuilor până în 1936 când a fost avansată în funcția de consilier al Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, conducerea Cetățuilor fiind preluată de comandanta legionară Lucia Trandafir, Nicolescu păstrând însă un rol de consiliere a acesteia.
A fost arestată la sfârșitul anului 1938, împreună cu alți membri ai organizației legionare, fără să-i fie aduse acuzații specifice.[9] A fost torturată și asasinată de autorități, corpul fiind apoi incinerat, iar cenușa îngropată într-un loc anonim.[10][11]
Note
modificare- ^ În unele publicații, precum Kevin Passmore, Women, gender, and fascism in Europe, 1919-45, 2003, numele său este ortografiat greșit ca Niculescu și nu Nicolescu.
- ^ CETÃTUILE DE FETE LEGIONARE, miscarea.net
- ^ Sfințescu, 1996, p. 343
- ^ Sfințescu, 1996, p. 342
- ^ a b Petrescu, 2009, p. 75
- ^ Passmore, 2003, p. 71
- ^ a b Passmore, 2003, p. 69
- ^ Rusu, Mihai S. (), „Domesticating Viragos. The Politics of Womanhood in the Romanian Legionary Movement”, Fascism (în engleză), 5 (2), pp. 149–176, doi:10.1163/22116257-00502004, ISSN 2211-6257, accesat în
- ^ Radoiu, 1995, p. 268
- ^ Sfințescu, 1996, pp. 347-348
- ^ Cum au fost asasinate Lucia Grecu și Nicoleta Nicolescu (Fragmente din cartea Martirii ne vegheată din ceruri de Nicolae Nită), Foaie Națională, 22 septembrie 2010
Referințe
modificare- Alexandra Petrescu, Women and Fascism in Romania, in Camelia Enache, Lorand Gergely, Alexandra Petrescu, Cătălin Rogojanu, Deschideri postmoderne în științele politice, Editura Lumen, Iași, 2009, ISBN 978-973-1661-39-1
- Kevin Passmore, Women, gender, and fascism in Europe, 1919-45, Rutgers University Press, 2003, ISBN 978-081-3533-08-7, 275 pagini
- Armin Heinen, Die Legion "Erzengel Michael" in Rumänien: soziale Bewegung und politische Organisation, vol. 83 din seria "Südosteuropäische Arbeiten", Oldenbourg, 1986, ISBN 978-348-6531-01-5, 558 pagini
- Dragoș Zamfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail de la mit la realitate, seria „Biblioteca de istorie contemporană a României”, Editura Enciclopedică, București, 1997, ISBN 978-973-4501-79-3, 453 pagini
- Nicolas Radoiu, Don't harm thy neighbor, Editura Harlo, 1995, ISBN 978-081-8702-29-7, 518 pagini
- Duiliu T. Sfințescu, Răspuns la întrebările tinerilor care doresc tot adevărul despre mișcarea legionară Arhivat în , la Wayback Machine., Ed. Crater, 1996, pp. 342-348