Victor Dragomirescu
| Victor Dragomirescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1912 Bilciurești, județul Dâmbovița, Regatul României |
| Decedat | 22 septembrie 1939 (27 de ani) București, Regatul României |
| Cauza decesului | Omor |
| Cetățenie |  Regatul României |
| Etnie | Român |
| Activitate | |
| Partid politic | Garda de Fier |
Modifică date / text  | |
Victor Dragomirescu (n. 1912, Bilciurești, județul Dâmbovița, Regatul României - d. 22 septembrie 1939, București, Regatul României) a fost un legionar român, unul din șefii Frățiilor de Cruce și membru al Comandamentului de prigoană.
Biografie
modificareVictor Dragomirescu s-a născut în 1912 în comuna Bilciurești, județul Dâmbovița, Regatul României. Dragomirescu a fost inginer chimist, absolvent al Școlii Politehnice din București. A aderat la Mișcarea Legionară, devenind unul din șefii Frățiilor de Cruce, Corpul Studențesc Legionar,[1]:32 și a fost decorat cu Crucea Albă de către Corneliu Zelea Codreanu.[2]:192 Crucea Albă era decorația acordată legionarilor pentru vitejie non-violentă, pentru desăvârșire sufletească.
După arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, Victor Dragomirescu a făcut parte din grupul celor 15 care s-au reunit pe 30 aprilie 1938 într-o casă conspirativă situată pe strada Olari, nr. 3, din București, pentru a organiza comandamentul de prigoană, structură ce urma să conducă Mișcarea Legionară în absența șefului istoric.[3]:356[4]:53[5]:263
În condițiile în care se accentua presiunea exercitată de autorități asupra Gărzii de Fier, pe 11 februarie 1939 Victor Dragomirescu a încercat să părăsească țara la bordul unui avion pilotat de un alt legionar, având ca destinație Ungaria[6]:31-32 (sau Polonia după alte surse[5]:268). Avionul s-a prăbușit însă la decolarea de pe aeroportul Băneasa și Dragomirescu a fost spitalizat la Spitalul Militar „Regine Elisabeta”.[5]:268 A fost arestat de către Siguranță și închis la Văcărești.[7]:266 În închisoare s-a opus organizării comandourilor morții.[7]:266
Asasinarea
modificareLa 22 septembrie 1939,[8]:86-98 în ziua următoare asasinării prim-ministrului Armand Călinescu, de către un comando legionar, Victor Dragomirescu a fost ridicat din închisoare de o echipă de polițiști condusă de comisarul Alexandru Davidescu, torturat și asasinat, corpul său fiind incinerat în cursul serii la Crematoriul Cenușa din București.[7]:34[9]:461 După unele surse, Dragomirescu ar fi fost încă în viață în momentul incinerării.[2]:192[9]:461
Un an mai târziu, în noaptea de 26-27 noiembrie 1940, concomitent cu Masacrul de la Jilava, comisarul Alexandru Davidescu a fost împușcat de un grup de legionari în Pădurea Balota-Vlăsia, lângă Ploiești, și a decedat de pe urma rănilor câteva zile mai târziu, la spitalul Schuller din Ploiești.[10]:324-325[11]:40-42
Victor Dragomirescu a fost logodnicul legionarei Lucia Trandafir, șefă între anii 1936-1938 a Cetățuilor de fete, ramura feminină a Mișcării Legionare.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Eugen Theodorescu, Mișcarea legionară și Germania lui Hitler, Editura Majadahonda, ISBN 9789739748025
- ^ a b Alexander E. Ronnett, Romanian nationalism: the Legionary Movement, Loyola University Press, 1995, ISBN 9780829402322
- ^ Cristian Sandache, Istorie și biografie: Corneliu Zelea Codreanu, Editura Mica Valahie, București, 2005, ISBN 978-973-7858-92-4
- ^ Ilarion Țiu, The legionary movement after Corneliu Codreanu: from the dictatorship of King Carol II to the communist regime (February 1938-August 1944). East European monographs Nr. 760, Ed. East European Monographs, 2010, ISBN 978-088-0336-59-8
- ^ a b c Nicu Crăcea, Dezvăluiri legionare, Editura Fundației „Buna Vestire”, 1995
- ^ Ilie-Vlad Sturdza, Pribeag printr-un secol nebun: de la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină. Colecția Fapte, idei, documente. Editura Vremea, 2002, ISBN 9789736450297
- ^ a b c Ioan Scurtu, Totalitarismul de dreapta în România: 30 martie 1938-6 septembrie 1940. Colecția Documente. Volumul 5 din seria „Totalitarismul de dreapta în România: origini, manifestări, evoluție, 1919-1927”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 1996, ISBN 978-973-7861-17-7
- ^ Nicolae Niță, Martirii ne veghează din ceruri, Editura „Libertatea”, 1996, Jacksonville
- ^ a b Grigore Traian Pop, Mișcarea Legionară: idealul izbăviri și realitatea dezastrului, Ed. Ion Cristoiu, 1999, ISBN 978-973-9923-34-7
- ^ Florin Sinca, Din istoria Poliției române, Tipografia RCR Print, București, 2006
- ^ Dan Voinea, Vasile Lăpăduși, „Terorismul legionar (I)”, Criminalistica, nr. 2, 2005 Arhivat în , la Wayback Machine.