Beloslava a Bulgariei

Beloslava a Bulgariei
Date personale
Născutăsecolul al XIII-lea Modificați la Wikidata
Decedatăsecolul al XIII-lea Modificați la Wikidata
PărințiIoan Asan al II-lea
Anna[*][[Anna (first wife of Tsar Ivan Asen II of Bulgaria)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriMaria Asenina a Bulgariei[*]
Mihail al II-lea Asan
Kaliman I of Bulgaria[*][[Kaliman I of Bulgaria (Bulgarian ruler)|​]]
Ana-Teodora Asenina a Bulgariei[*]
Elena Asenina[*][[Elena Asenina (Byzantine empress)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuȘtefan Vladislav Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Asăneștilor

Beloslava (în bulgară Белослава) a fost o prințesă bulgară și regină consoartă a Regatului Serbiei între 1234 și 1243, ca soție a regelui Ștefan Vladislav I.

IstorieModificare

Beloslava a fost fiica țarului Ioan Asan al II-lea al Bulgariei și a primei sale soții de origine cumană Anna (nume religios Anisia), menționată în Sinodicul[1] Bisericii Bulgariei.[2] Cuplul a avut o altă fiică - Maria, care s-a căsătorit cu Manuel al Epirului. Este posibil ca Beloslava și sora ei Maria să fi fost copii ilegitimi ai lui Ioan Asan, deoarece prima sa căsătorie cu Anna nu a fost recunoscută de Biserica Ortodoxă Bulgară. Dar nu a existat niciun dubiu despre nașterea nobilă a fiicelor sale, astfel că ambele au fost căsătorite cu bărbați cu un statut aristocratic înalt.

După bătălia de la Klokotnița din 9 martie 1230, Țaratul Vlaho-Bulgar a devenit prima putere politică din Balcanil, iar Beloslava a fost căsătorită cu prințul sârb Stefan Vladislav. Căsătoria a fost aranjată de unchiul său, Rastko Nemanjić (Sfântul Sava), pentru a asigura relații bune între Regatul Serbiei și Țaratul Vlaho-Bulgar.

În 1234, o lovitură de stat în Serbia, cu ajutorul bulgarilor, l-a răsturnat de la putere pe regele Stefan Radoslav, ginerele și protejat al despotului Teodor al Epirului și l-a înlocuit cu Ștefan Vladislav, care era fratele său vitreg. Așadar, Beloslava a ajuns noua regină consoartă a Serbiei.

Influența politică bulgară în Serbia s-a încheiat după moartea țarului Ioan Asan al II-lea în timpul invaziilor tătarilor în Europa de Vest. În 1243, Stefan Vladislav a fost răsturnat de la putere de fratele său mai mic, Ștefan Uroš I, iar Beloslava a fugit în Republica Ragusa. Noul rege sârb a insistat ca ea să fie ținută sub control strict și, ca răspuns, a primit un jurământ, în scris, care afirma că Beloslavei nu i se va permite să se întoarcă în Serbia.

Curând, conflictul dintre Ștefan Vladislav I și Ștefan Uroš I a fost rezolvat. După negocieri, Vladislav a renunțat la coroană și Uroš i-a permis să conducă Zeta ca guvernator, păstrând titlul de rege. La scurt timp, Beloslava s-a întors și i s-a alăturat menținând și ea titlul de regină.

FamilieModificare

Beloslava și Ștefan Vladislav au avut trei copii:

  • Stefan
  • Desa, un župan
  • o fiică fără nume, care s-a căsătorit cu un nobil balcanic

NoteModificare

  1. ^ În Sinodic se vor trece numele ctitorilor și ale tuturor binefăcătorilor Bisericii
  2. ^ Андреев, Йордан; Лазаров, Иван; Павлов, Пламен (). Кой кой е в средновековна България [Who is Who in Medieval Bulgaria] (în Bulgarian). Петър Берон. p. 19. ISBN 978-954-402-047-7. 

SurseModificare

  • Pavlov, Plamen (). Търновските царици [Queens of Tarnovo] (în Bulgarian). Veliko Tarnovo: ДАР-РХ. 

Vezi șiModificare


Titluri regale
Vacant
Ultimul titlu deținut de
Anna Angelina
Regină consoartă a Serbiei
1234–1243
Succesor:
Elena de Anjou
Predecesor:
Stefan Radoslav
ca Mare Prinț al Zetăi
Regină a Zetăi
1243