Beloslava a Bulgariei

Date personale
Beloslava a Bulgariei
Născută	secolul al XIII-lea
Decedată	secolul al XIII-lea
Părinți	Ioan Asan al II-lea Anna[*]
Frați și surori	Maria Asanina Komnene[][[Maria Asanina Komnene \|]] Tamar Asenina[] Elena Asenina[] Kaliman I of Bulgaria[] Mihail al II-lea Asan Maria Asenina a Bulgariei[] Ana-Teodora Asenina a Bulgariei[]
Căsătorită cu	Ștefan Vladislav
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Asăneștilor
Modifică date / text

Beloslava (în bulgară Белослава) a fost o prințesă bulgară și regină consoartă a Regatului Serbiei între 1234 și 1243, ca soție a regelui Ștefan Vladislav I.

Istorie

Beloslava a fost fiica țarului Ioan Asan al II-lea al Bulgariei și a primei sale soții de origine cumană Anna (nume religios Anisia), menționată în Sinodicul^[1] Bisericii Bulgariei.^[2] Cuplul a avut o altă fiică - Maria, care s-a căsătorit cu Manuel al Epirului. Este posibil ca Beloslava și sora ei Maria să fi fost copii ilegitimi ai lui Ioan Asan, deoarece prima sa căsătorie cu Anna nu a fost recunoscută de Biserica Ortodoxă Bulgară. Dar nu a existat niciun dubiu despre nașterea nobilă a fiicelor sale, astfel că ambele au fost căsătorite cu bărbați cu un statut aristocratic înalt.

După bătălia de la Klokotnița din 9 martie 1230, Țaratul Vlaho-Bulgar a devenit prima putere politică din Balcanil, iar Beloslava a fost căsătorită cu prințul sârb Stefan Vladislav. Căsătoria a fost aranjată de unchiul său, Rastko Nemanjić (Sfântul Sava), pentru a asigura relații bune între Regatul Serbiei și Țaratul Vlaho-Bulgar.

În 1234, o lovitură de stat în Serbia, cu ajutorul bulgarilor, l-a răsturnat de la putere pe regele Stefan Radoslav, ginerele și protejat al despotului Teodor al Epirului și l-a înlocuit cu Ștefan Vladislav, care era fratele său vitreg. Așadar, Beloslava a ajuns noua regină consoartă a Serbiei.

Influența politică bulgară în Serbia s-a încheiat după moartea țarului Ioan Asan al II-lea în timpul invaziilor tătarilor în Europa de Vest. În 1243, Stefan Vladislav a fost răsturnat de la putere de fratele său mai mic, Ștefan Uroš I, iar Beloslava a fugit în Republica Ragusa. Noul rege sârb a insistat ca ea să fie ținută sub control strict și, ca răspuns, a primit un jurământ, în scris, care afirma că Beloslavei nu i se va permite să se întoarcă în Serbia.

Curând, conflictul dintre Ștefan Vladislav I și Ștefan Uroš I a fost rezolvat. După negocieri, Vladislav a renunțat la coroană și Uroš i-a permis să conducă Zeta ca guvernator, păstrând titlul de rege. La scurt timp, Beloslava s-a întors și i s-a alăturat menținând și ea titlul de regină.

Familie

Beloslava și Ștefan Vladislav au avut trei copii:

Stefan
Desa, un župan
o fiică fără nume, care s-a căsătorit cu un nobil balcanic

Note

^ În Sinodic se vor trece numele ctitorilor și ale tuturor binefăcătorilor Bisericii
^ Андреев, Йордан; Лазаров, Иван; Павлов, Пламен (1999). Кой кой е в средновековна България [Who is Who in Medieval Bulgaria] (în Bulgarian). Петър Берон. p. 19. ISBN 978-954-402-047-7.

Surse

Pavlov, Plamen (2006). Търновските царици [Queens of Tarnovo] (în Bulgarian). Veliko Tarnovo: ДАР-РХ.

Vezi și

Titluri regale
Vacant Ultimul titlu deținut de Anna Angelina	Regină consoartă a Serbiei 1234–1243	Succesor: Elena de Anjou
Predecesor: Stefan Radoslav ca Mare Prinț al Zetăi	Regină a Zetăi 1243	Succesor: Elena de Anjou

[1] În Sinodic se vor trece numele ctitorilor și ale tuturor binefăcătorilor Bisericii

[andreev19-2] Андреев, Йордан; Лазаров, Иван; Павлов, Пламен (1999). Кой кой е в средновековна България [Who is Who in Medieval Bulgaria] (în Bulgarian). Петър Берон. p. 19. ISBN 978-954-402-047-7.

[1]

[2]